ARMONIE SI VINDECARE

STAREA DE ARMONIE
ÎN VIZIUNEA SISTEMULUI AYURVEDA

În viziunea sistemului tradiţional AYURVEDA, starea de sănătate perfectă înseamnă în primul rând o deplină stare de armonie. Ţelul principal acestui sistem de vindecare este nu doar acela de a reda fiinţei umane aflate în suferinţă o stare temporară de confort fizic, psihic sau mintal, deoarece starea de sănătate a unei fiinţe umane nu poate fi redusă doar la o simplă stare de confort sau de bine.
Această ştiinţă milenară – AYURVEDA – urmăreşte să trezească în fiecare fiinţă umană aspiraţia autentică către o stare de armonie profundă şi deplină. Această aspiraţie constant menţinută reprezintă în realitate fundamentul stării veritabile de sănătate.

STAREA DE ARMONIE
Starea de armonie reprezintă o concordanţă, un acord, o potrivire a elementelor componente ale unui întreg. În contextul noţiunilor incluse în ştiinţa milenară a sistemului AYURVEDA, întregul căruia urmărim să-i cunoaştem starea de armonie specifică poate fi ori fiinţa umană, ori o anumită structură vie (a unei plante, spre exemplu), ori o anumită forţă vitală sau energie subtilă, ori un anumit constituent corporal sau o anumită substanţă fizică.
ARMONIA este o categorie filozofică ce exprimă aderenţa părţilor, coerenţa interiorului şi a exteriorului, unitatea conţinutului şi a formei, împăcarea contrariilor. Analizată pe larg în istoria esteticii, ARMONIA este adesea considerată ca fiind un temei, atribut sau efect al frumosului.
„Cele opuse se completează şi se acordă şi din cele discordante rezultă prin proporţionare cea mai frumoasă armonie” (Heraclit).
ARMONIA „constă, pe de o parte, în totalitatea integrată a unor laturi esenţiale, iar pe de altă parte, în pura opoziţie rezolvată a acestora, prin ceea ce ele revelează ca apartenenţă reciprocă, legătură interioară, ca unitate a lor. În acest sens vorbim de armonia formelor, culorilor, tonurilor etc.” (Hegel).
În muzică, ARMONIA este combinarea simultană, îmbinarea melodioasă a mai multor sunete, în conformitate cu anumite legi, care se ocupă cu studiul acordurilor în compoziţie. Tot astfel, în celelalte arte, armonia este apropiată de ordine, măsură, proporţionalitate, unitate constructivă sau compoziţională.
Ştiinţa străveche a sistemului tradiţional AYURVEDA porneşte de la premiza esenţială conform căreia starea de sănătate veritabilă a unei fiinţe umane este întotdeauna expresia unei armonii depline, care se manifestă atunci în toate planurile. Privind lucrurile din această perspectivă, starea de armonie constituie punctul de referinţă al oricărei evaluări a stărilor fizice, psihice sau mentale ale fiinţei umane.

ARMONIA ŞI VINDECAREA NATURALĂ
Toţi cei care au cunoscut şi au urmat principiile acestui sistem tradiţional au putut verifica la scurt timp după aceea acest adevăr şi l-au putut confirma, în acelaşi timp, chiar prin practica lor. Mai mult decât atât, toţi cei care au atins această stare şi-au putut da seama că nu există în realitate nici un sfârşit sau, cu alte cuvinte, nici un aşa-zis grad ultim al ARMONIEI pe care o fiinţă umană îl poate atinge atunci când se decide să urmeze consecvent principiile de viaţă ale Ayurvedei. Această modalitate de a trăi pune accentul mult mai mult pe prevenirea afecţiunilor decât pe tratament, fără a neglija însă, atunci când este cazul, o cură de vindecare naturală.
Procesul de armonizare, realizat prin metodele tradiţionale ayurvedice, reprezintă chiar o parte integrantă a vindecării, mai ales astăzi, când majoritatea dintre noi suferim de nenumărate şi variate afecţiuni, datorate oboselii, stresului şi care, marea majoritate, au drept cauză principală graba nejustificată, care ajunge în prezent chiar să ne angoaseze clipă de clipă, fără încetare.
Sistemul tradiţional AYURVEDA echilibrează şi reîntinereşte organismul fiinţei umane, reducând astfel susceptibilitatea de boală, mai ales prin întărirea imunităţii şi puterii de autoregenerare a acestuia şi totodată prin dezvoltarea unei capacităţi naturale de a preveni apariţia eventualelor noi afecţiuni, simultan cu stoparea procesului de agravare sau dezvoltare a acelor afecţiuni deja existente.

sursa:amnro.net

CUM INGRIJIM CORECT PIELEA?

Fiţi meticuloşi în ceea ce priveşte igiena personală. Curăţirea corpului se va face dimineaţa şi seara. Soarele favorizează producerea de sebum cauzând pielii un aspect onctuos. Când acesta se combină cu murdăria şi transpiraţia, porii se încarcă. Săpunul întrebuinţat va trebui sa fie neutru, fără materii colorante şi fără parfum. Aceste materii pot provoca iritaţii şi pot crea o reactivitate specială a pielii. Cele mai bune sunt cele care au la bază uleiuri vegetale, miere şi glicerină.Un amestec bun pentru curăţarea pielii uscate şi a celei normale poate fi preparat din migdale măcinate fin, făină de ovăz şi apă de trandafir.Pentru piele grasă, este recomandată făina de ovăz cu iaurt, puţină lămâie şi pudră de neem.
Cel puţin o dată pe săptămână, folosiţi o mască din fructe (avocado, caise, piersică, papaya) sau legume (castravete, morcovi) adecvată tipului de piele. Pentru aceasta se pasează fructele sau legumele cu puţin iaurt, miere, făină de ovăz şi suc de lămâie (pentru pielea grasă) sau apă de trandafir (pentru pielea uscată) şi se aplică pe faţă. Se menţine masca 15-20 min., după care se clăteşte cu apă călduţă.
Nu ieşiţi afară în perioada fierbinte a zilei, adică între orele 10 şi 16. Dacă totuşi este necesar să ieşiţi în acest interval, atunci purtaţi îmbrăcăminte protectoare, ochelari de soare, pălării cu boruri late. Expunerea la soare cauzează îmbătrânirea foarte rapidă a pielii. Un amestec de ulei de santal cu apă de trandafiri, aplicat pe piele de 2-3 ori pe săptămână, va ajuta pielea să devină mult mai elastică.
În fiecare seară, spălaţi-vă ochii cu multă apă rece. Este indicat să folosiţi comprese pe care să le menţineţi pe ochii închişi, timp de 10 min. Pentru aceasta, puteţi folosi apă rece sau apă de trandafiri.
Menţineţi-vă picioarele curate şi răcoriţi-le de câte ori aveţi ocazia. Purtaţi sandale pentru a permite picioarelor să respire şi pentru a evita mirosurile neplăcute. Pielea lor are tendinţa să se usuce şi să se degradeze datorită prafului şi expunerii prelungite la soare fierbinte.
Dacă vă aflaţi în vacanţă, la mare, nu uitaţi că ştiinţa milenară Ayurveda recomandă o atitudine cumpătată faţă de razele puternice ale soarelui. Cel mai potrivit interval de timp pentru expunere la soare este perioada primelor ore ale dimineţii şi, de asemenea, perioada ultimelor ore dinainte de asfinţitul soarelui.

sursa:amnro.net

CUM HRANIM CORECT PIELEA?

Sfaturi pentru îngrijirea pielii pe timpul verii

Lector Ionela Mihalcea

Vara este anotimpul în care pielea necesită o îngrijire specială, deoarece căldura şi razele solare accelerează degradarea acesteia. Pe parcursul întregii veri, pielea trebuie protejată corespunzător de arsurile solare, deoarece o expunere îndelungată la razele ultraviolete, poate cauza o îmbătrânire precoce a pielii sau chiar cancer cutanat.
Există şi alţi factori care pot determina o deteriorare a pielii, precum apa sărată, clorul (conţinut în apa din piscine sau de la robinet, din păcate), muşcăturile de insecte sau traumatismele.
Iată câteva sugestii pentru ca pielea dumneavoastră să fie frumoasă şi strălucitoare toată vara:
1. Beţi multă apă pe întreaga perioadă a zilei, nu numai pentru a compensa umiditatea pierdută prin transpiraţie, ci şi pentru a ajuta la eliminarea toxinelor şi pentru a menţine pielea curată şi strălucitoare.
2. Consumul de fructe şi legume hrăneşte pielea cu nutrienţi esenţiali şi aduce multe vitamine şi minerale cu proprietăţi antioxidante, care menţin sănătatea pielii. Morcovii, salata verde, dovleceii, ţelina, verdeţurile sunt o bună alegere. Sucurile din fructe dulci cum ar fi perele, strugurii, pepenele verde, hrănesc şi curăţă pielea. Menta şi busuiocul dau savoare mâncărurilor şi băuturilor din fructe şi legume.
3. În timpul verii, folosiţi puţine condimente, evitaţi mâncărurile acre şi sărate, preferaţi-le pe cele cu gust dulce, amar şi astringent.Efectele moleşitoare ale acestui anotimp pot fi evitate dacă se consumă lapte, unt clarificat şi orez.
4. Laptele este o băutură răcoritoare care hrăneşte pielea şi o ajută să-şi menţină hidratarea. Consumaţi o cană cu lapte în fiecare zi. Puteţi să vă curăţaţi tenul folosind lapte în care aţi adăugat apă de trandafir.
5. Asiguraţi-vă un somn odihnitor, în fiecare noapte, prin menţinerea dormitorului răcoros şi confortabil şi prin folosirea aşternuturilor din fibre naturale: mătase, in sau bumbac. Pentru a avea o piele curată, sănătoasă şi ochi strălucitori culcaţi-vă devreme şi treziţi-vă devreme.
6. Evitaţi, pe cât posibil, stresul şi supărările. Practicarea posturilor yoga, a relaxării sau a meditaţiei, ajută corpul şi mintea să elimine stresul. Sunt utile şi uleiurile volatile precum cele de trandafir, santal, lavandă, pentru a putea păstra o minte liniştită. Plimbaţi-vă prin grădini răcoroase şi cu multă umbră, prin locuri liniştitoare şi odihnitoare.

sursa:amnro.net

RITMURILE VITALE SI SANATATEA

În AYURVEDA, cele 24 de ore ale unei zile sunt împărţite în trei intervale diurne şi trei intervale nocturne, fiecare dintre ele de câte 4 ore. Atât cele trei perioade de zi, cât şi cele trei perioade de noapte sunt caracterizate de preponderenţa câte uneia dintre cele trei energii vitale fundamentale KAPHA, PITTA şi VATA. Cele şase perioade de câte 4 ore sunt numite în AYURVEDA, intervale de predominanţă vitală.

Atunci când natura acţiunilor omului este în concordanţă cu specificul energetic al perioadei vitale parcurse, starea de echilibru şi armonie poate fi uşor menţinută. Adecvarea acţiunilor la specificul perioadei vitale existente la un anumit moment dat, favorizează menţinerea nealterată a stării de sănătate, în timp ce inadecvarea poate să conducă la dezechilibru şi tulburare.

Există trei forme principale de inadecvare a acţiunilor curente ale unui om în raport cu specificul intervalului de predominanţă vitală: 1. inadecvarea vitală prin exces, 2. inadecvarea vitală prin deficit şi 3. inadecvarea vitală prin perturbare.

La modul general, în AYURVEDA se afirmă că ziua este destinată pentru muncă, seara pentru meditaţie, iar noaptea pentru odihnă. Cine cunoaşte acesta şi urmăreşte să se adecveze acestui ritm vital esenţial , va avea cele mai mari şanse de a-şi menţine nealterată starea de echilibru.

În schimb, cel care doarme în timpul zilei si munceşte mai mereu toată noaptea, creează în fiinţa sa premizele unei stări de dezechilibru vital, care se poate accentua alarmant daca el continuă mai mult timp astfel. Dacă în perioada diurnă, cuprinsă între momentul de răsărit şi până la apus, cineva aproape că nu face nimic, neavând aproape nici o activitate mobilizatoare, aceasta reprezintă o inadecvare vitală prin deficit. Însă, dacă cineva munceşte din greu toată ziua si dacă efortul depus este peste capacitatea sa de muncă, atunci aceasta este o inadecvare vitală prin exces. Situaţia în care cineva doarme de dimineaţa până seara, fără întrerupere, reprezintă o formă de inadecvare vitală prin perturbare. În mod similar, lipsa de somn în timpul nopţii este şi ea o formă de inadecvare vitală prin deficit, în timp ce somnul prelungit e o formă de inadecvare vitală prin exces. A rămâne treaz, atât ziua cât si noaptea, fără încetare, fiind aflat într-o stare de surescitare, este o formă de inadecvare vitală prin perturbare.

Pornind de la aceste exemple simple ne putem da seama că fiecare perioadă a zilei are specificul ei vital. Inadecvarea acţiunilor în raport cu predominanţa vitală tinde să imprime o tendinţă către dezechilibru. Dacă o asemenea inadecvare devine un obicei, acesta poate conduce la perturbări accentuate, care pot contribui apoi la declanşarea feluritelor boli.

sursa:amnro.net

ALIMENTE SI REMEDII PENTRU TRATAREA OBEZITATII

Ce alimente folosim pentru "a slăbi mâncând":

pâine neagră
în loc de
pâine albă

cereale integrale (mai vechi de 1 an)
în loc de
paste făinoase, produse de panificaţie din făinuri rafinate, cereale proaspăt recoltate

varză, conopidă, ridichi, gulii, salată verde, lobodă, fasole verde
în loc de
fasole boabe, soia, năut, linte

mere, citrice, căpşuni, cireşe
în loc de
banane, pere, caise, piersici

grăsimi nesaturate (ulei de măsline extravirgin, ulei de in)
în loc de
grăsimi saturate (carne, grăsime animală, uleiuri rafinate)

migdale
în loc de
nuci, alune, arahide, floarea soarelui

chefir, iaurt slab
în loc de
lapte dulce, smântână, brânză, caşcaval

miere veche (zaharisită) ca îndulcitor
în loc de
Zahăr, miere proaspătă (lichidă) ca îndulcitor

sucuri naturale, de casă, stoarse din fructe şi legume proaspete
în loc de
băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr sau alţi îndulcitori artificiali

Remedii:

Pentru a ajuta şi mai mult acest proces de "uşurare" a corpului şi a întregii noastre fiinţe, sunt utile şi o serie de plante care ajută curăţarea şi drenarea întregului organism. Astfel sunt plantele detoxifiante şi purificatoare (coriandru, genţiană, dracilă-rădăcină, salvie, isop, roiniţă, păpădie, turiţă mare, trifoi roşu, andive, căpşun-frunze, cicoare, obligeană, sânziene, coada şoricelului, turmeric, neem etc), plantele hipolipemiante (rostopască, anghinare, ceai mate etc.) şi plantele diuretice şi laxative care favorizează eliminarea renală şi digestivă a materiilor reziduale din organism (mesteacăn, rădăcină de cicoare, volbură, fenicul, senna, cruşin etc.).
Poate să pară greu la început, dar fiecare pas înseamnă şi o reuşită care, ea însăşi, vă va da motivaţia şi forţa să continuaţi. Iar scopul, face ca efortul să merite din plin.

sursa:amnro.net

10 CAI SIMPLE PENTRU REDUCEREA "GREUTATII" TRUPULUI, MINTII SI SUFLETULUI

Noi vă propunem 10 căi simple, dar necesare, pentru reducerea "greutăţii excesive" a trupului, minţii şi sufletului:

Deoarece modul de viaţă dus până acum, uneori chiar mulţi ani de zile, a fost cel care a condus la această stare de lucruri, este necesar să înţelegeţi de urgenţă, aşa cum se prezintă foarte clar şi în sistemul tradiţional AYURVEDA, că a trăi în acelaşi mod ca şi până acum nu va modifica nimic în bine. Acesta este şi motivul pentru care cei care refuză să renunţe la vechiul mod de a gândi şi a acţiona şi la obişnuinţele alimentare nocive prea înrădăcinate, chiar dacă realizează o aşa-zisă cură drastică de slăbire, se îngraşă la loc după ce o încheie, deoarece revin la vechiul mod de viaţă, anterior curei. Aşadar este necesară o transformare mai profundă, dar perfect posibilă şi chiar uşoară, dacă ne gândim la ce probleme ne poate crea obezitatea în timp.
Să renunţăm aşadar la "greutatea excesivă" oriunde s-ar ascunde ea în noi. În acest scop, în sistemul milenar AYURVEDA, se recomandă cu multă înţelepciune să eliminăm mai întâi greutatea minţii şi a sufletului pentru că, astfel, trupul se va putea elibera mult mai repede de kilogramele în plus. Odată început acest proces dieta "uşurătoare" va avea cu adevărat eficienţă, iar rezultatele ei vor fi stabile în timp. Altfel, orice dietă am urma, trupul nu se poate uşura, atâta timp cât "mintea şi sufletul" nu-i permit.
1. Treziţi-vă cât mai de dimineaţă şi ridicaţi-vă din pat imediat ce v-aţi trezit. Acest lucru este foarte important deoarece aşa cum spuneau bătrânii noştri, "ziua bună se cunoaşte de dimineaţă". Veţi constata că acest start vă transformă mult în bine întreaga zi.
2. "Azi îi ajut pe cei din jurul meu". Greutatea minţii răzbate din încetineala cu care luăm decizii şi mai ales cu care ne hotărâm să îi ajutăm pe cei din jur sau chiar să facem orice altceva. Aşadar, de azi vom renunţa la ea. Să începem ziua întrebându-ne cu ce-i putem ajuta pe semenii noştri azi şi cu hotărârea de a realiza acest lucru. Puteţi porni prin a-i ajuta plin de solicitudine pe cei dragi, apoi pe prieteni, pe vecini, pe colegi. Veţi descoperi astfel nenumărate motive de a fi fericit.
3. "Azi sunt fericit". Greutatea sufletului se simte adesea ca o disperare grea, ca o descurajare tăcută. Însă, ajutându-i pe cei din jur, descoperiţi cu uşurinţă că adevărata fericire constă în a dărui celorlalţi, şi mai puţin în a primi. Când veţi simţi că plutiţi de fericire înseamnă că aţi devenit deja foarte "uşor" şi, în curând, va fi aşa şi trupul, dacă veţi menţine această stare interioară suficient de mult timp.
4. "Azi sunt dinamic". Fiţi plin de viaţă! Renunţaţi la greutatea de a vă urni din casă! Treziţi-vă dimineaţa devreme, realizaţi zilnic exerciţii fizice sau alergaţi prin parc, mergeţi la piaţă, desfăşuraţi-vă munca plini de entuziasm, vizitaţi-vă prietenii. Veţi descoperi că la sfârşitul zilei sunteţi cu mult mai fericit şi mai "uşor" decât dacă a-ţi fi petrecut o jumătate de zi în faţa televizorului, privind pasiv la viaţa altora. Trăţi-vă viaţa proprie la maximum!
5. De azi, a mânca înseamnă a slăbi! Există unele alimente care pentru a fi digerate folosesc atât de mult din energia organismului încât, în final, îl uşurează. Ele au o digestie mai lentă şi din acest motiv nu veţi simţi nici senzaţia de foame consumându-le regulat. Pe de altă parte ele furnizează puţine calorii reducând şi prin aceasta greutatea. Aşa este celebra supă de varză, pe care o puteţi consuma zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână, dar şi alimentele bogate în fibre vegetale, în special cerealele integrale (făină integrală de grâu, hrişcă integrală, orz integral, orez brun, ovăz integral, mei integral, secară integrală), care se recomandă să fie mai vechi de un an. Fibrele vegetale sunt esenţiale pentru tratarea obezităţii şi pentru prevenirea diabetului zaharat tip II, a bolilor cardiovasculare, aterosclerozei, cancerului de colon, boli care, aşa cum am menţionat, sunt frecvent asociate cu obezitatea. Sunt recomandate şi unele legume şi fructe bogate în fibre vegetale: varză, conopidă, broccoli, morcovi şi alte rădăcinoase, mere, căpşuni, citrice.
6. Eliminaţi alcoolul (furnizează foarte multe calorii, creşte producţia de acid uric şi întârzie eliminarea sa renală), băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr sau îndulcitori artificiali (astfel de băuturi cresc cu 60% obezitatea în rândul copiilor, după cum arată un studiu recent realizat în SUA pe elevi de 11-12 ani), carnea, grăsimile animale şi uleiurile rafinate (cresc foarte mult incidenţa obezităţii, cancerului de colon, diabetului zaharat tip II şi a bolilor cardiovasculare).
Mici obişnuinţe pentru a opri fără efort îngrăşarea: 7. Pâna la ora 13 consumaţi doar sucuri naturale, preparate în casă, din fructe sau legume sau salate de fructe sau legume.
8. Luaţi ultima masă cel târziu la ora 20.
9. Beţi înainte de masă un pahar de apă caldă, vă va linişti foamea şi vă va ajuta să mâncaţi mai puţin.
10. Consumaţi la o masă un singur tip de alimente (regimul alimentar disociat): doar cereale, doar fructe sau doar legume, la care puteţi adăuga condimente, puţin ulei de măsline extravirgin, migdale măcinate, miere zaharisită, după caz.

sursa:amnro.net

10 MOTIVE PENTRU A RENUNTA LA KILOGRAMELE IN PLUS

La ce ne predispune obezitatea sau 10 motive pentru a renunţa la kilogramele în plus:

1. Diabetul zaharat de tip II (non-insulinodependent) şi pancreatitele cronice: se cunoaşte faptul că diabetul zaharat tip II este aproape inexistent la cei care au o greutate normală. Este foarte interesant mecanismul prin care el apare la cei obezi: adesea pancreasul secretă insulină, hormonul în prezenţa căruia toate celulele organismului asimilează glucoza, dar celulele nu vor să mai ţină cont de ea, adică, în termeni medicali, devin rezistente la insulină. Acest fenomen însă este un adevărat mesaj al trupului nostru care ne spune prin aceasta că el nu mai doreşte “glucoză”, adică tot ceea ce este dulce şi plăcut, ba chiar confortabil. Ei bine, el ne arată că s-a săturat să facem şi să mâncăm doar ceea ce ne place fără a face şi ceea ce este necesar, adesea din prea multă comoditate.
2. Boli cardiovasculare: ateroscleroza, care conduce treptat la cardiopatie ischemică şi hipertensiune arterială. Ateroscleroza constă în depuneri de grăsimi pe pereţii vaselor de sânge, depuneri care treptat pot chiar să blocheze complet circulaţia sângelui, fenomen care duce la infarct miocardic sau la cardiopatie ischemică dacă are loc pe vasele inimii. Obezii au, de altfel, un risc crescut de moarte subită cardiovasculară, probabil prin aritmii cardiace. Deoarece bolile cardiovasculare sunt primele în topul cauzelor de deces în general, medicii insistă adesea ca astfel de pacienţi să renunţe de urgenţă la kilogramele în plus.
3. Tulburări de memorie, iritabilitate sau depresie: oxigenarea redusă a creierului în timpul somnului datorită întreruperii repetate a respiraţiei şi chiar trezirea repetată din acest motiv, are efecte serioase asupra funcţiilor psihice, generând oboseală cronică, diminuarea randamentului, scăderea capacităţii de învăţare, tulburări de memorie şi iritabilitate, agresivitate, depresie.
4. Gută şi calculi renali: la obezi, şi mai ales la cei care consumă alcool, apare o creştere a acidului uric, care conduce la hiperuricemie, gută şi calculi renali cu uraţi. Alcoolul stimulează generarea de acid uric şi încetineşte eliminarea renală normală a acestuia.
5. Varice: datorită îngreunării circulaţiei sanguine (ateroscleroza vasculară şi hiperlipemia ce creşte vâscozitatea sângelui) pereţii venelor sunt foarte mult solicitaţi şi îşi pierd mai repede elasticitatea.
6. Reumatism de tip degenerativ: greutatea excesivă afectează articulaţiile, mai ales coloana vertebrală, care îmbătrânesc mai rapid datorită suprasolicitării.
7. Cancer: unele forme de cancer, cum ar fi cancerul de sân şi de endometru, dar şi cel de prostată şi de colon sunt mult mai frecvente la cei obezi, fiind în legătură directă cu nivelul de lipide sanguine prea ridicat.
8. Reducerea potenţei la bărbaţi: nivelul de testosteron scade la bărbaţi, ceea ce le poate crea grave probleme legate de reducerea potenţei şi a fertilităţii.
9.Tulburări menstruale şi scăderea fertilităţii la femei: prima menstruaţie survine precoce, ciclurile sunt adesea neregulate, fertilitatea este redusă, iar menopauza se instalează mai devreme, aducând cu ea tot cortegiul de probleme specifice.
10. Tulburări ale glandei tiroide.

sursa:amnro.net

CINE ESTE OBEZ?

Recomandări simple şi eficiente pentru tratarea obezităţii

Lector Cristina Cîmpean

Obezitatea este considerată în societatea noastră o adevărată boală cronică, mai ales în ţările aşa-zis civilizate şi industrializate, unde un număr tot mai mare de adulţi şi chiar de copii ajung să fie obezi (studiile arată că în ultimele decenii obezitatea la copii a crescut în SUA cu 500%). Ea afectează adesea chiar imaginea de sine, conducând la multe complexe de inferioritate şi dificultăţi de integrare socială deficitară, motiv pentru care curele de slăbire au ajuns căutate şi celebre, deşi unele sunt grefate de riscuri şi conduc la alte probleme.
Cine este obez? Medicii propun următoarea formulă pentru calcularea greutăţii ideale: G = 50kg+0,75*(T-150)+0,25*(V-20) în care T reprezintă talia sau înălţimea exprimată în centimetri, iar V este vârsta în ani. Greutatea normală este cea ideală cu o variaţie de +\- 10%. O persoană care are o greutate cu peste 10% din greutatea ideală este supraponderală, iar dacă greutatea sa o depăşeste cu peste 20% pe cea ideală, atunci se poate spune că este obeză. Gradul I de obezitate reprezintă un plus ponderal între 20 şi 30%, gradul 2 între 30 şi 50%, iar gradul 3 peste 50% din greutatea ideală.

sursa:amnro.net

RECOMANDARI ALIMENTARE PENTRU PERIOADA DE PRIMAVARA

De-a lungul secolelor hrana a fost considerată mereu ca fiind un remediu foarte folositor, la îndemâna oricui. Medicina Ayurvedică este foarte bogată în recomandări dietetice specifice, în funcţie de tulburările existente în organism la un moment dat, dar cuprinde şi recomandări sezoniere, menite să menţină starea de sănătate prin adaptarea la variaţiile specifice anotimpurilor.
Primăvara este anotimpul înnoirii din punct de vedere al alimentaţiei. Trecem de la modul de alimentaţie utilizat în timpul iernii, în care, datorită frigului simţeam nevoia de a consuma alimente consistente, grele, uleioase şi dulci la multele verdeţuri care de-abia şi-au făcut apariţia acum în plină primăvară. Iată că a venit timpul propice pentru a face ‘puţină curăţenie’ în corpul nostru, chiar prin intermediul alimentelor pe care le consumăm, folosindu-le predominant pe cele uşoare, proaspete, cu gust uşor amar, uşor astringent.
Alimentele de bază în această perioadă de ‚curăţenie interioară’ sunt aşadar crudităţile de orice fel.
‘Apoi a zis Dumnezeu: Iată, vă dau toată iarba ce face sămânţă de pe toată faţa pământului şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el’(Facerea, capI, 29).

sursa:amnro.net

MODALITĂŢILE PRACTICE ALE SISTEMULUI AYURVEDA

AYURVEDA este un sistem foarte practic de ocrotire şi recuperare a sănătăţii. Modalităţile sale sunt accesibile şi uşor aplicabile şi nu în ultimul rând, ieftine. De asemenea, cunoştinţele ayurvedice au conţinuturi obiective pe care doar experimentarea directă le poate dezvălui.

Modalităţile practice ayurvedice sunt netraumatice, neinvazive şi nu deranjează alte forme de tratament. Ele pot potenţa efectul aproape oricăror forme de vindecare şi, de aceea, pot fi administrate, fără nici un fel de probleme sau efecte secundare, împreună cu alte tratamentele convenţionale. Din acest punct de vedere este bine să ştim că în ayurveda există:

1. Procedee ayurvedice care sunt indicate persoanelor aflate într-o stare de sănătate relativ normală (care nu suferă de vreo afecţiune gravă). Aceste procedee au atât rolul de a proteja fiinţa umană care le aplică (nepermiţând instalarea vreunei afecţiuni), cât şi rolul de a o ajuta să devină din ce în ce mai armonioasă.
2. Procedee ayurvedice destinate persoanelor care suferă deja de anumite afecţiuni. Aceste procedee sunt destinate să elimine, înainte de toate, acea (sau acele) afecţiuni. Aplicarea acestui tip de procedee ayurvedice necesită aprofundarea cunoştinţelor de ayurveda.

După cum se ştie, orice ştiinţă medicală are două obiective: primul constă în prevenirea bolilor (incluzând promovarea sănătăţii), iar cel de-al doilea constă în tratarea lor, în vederea vindecării, atunci când ele deja au apărut. Dintre acestea, este întotdeauna mai bun şi de preferat primul tip, la fel cum este mult mai înţelept să te fereşti de noroi, decât să fie necesar să-l speli pe urmă de pe tine.
Din păcate însă, atât în concepţia multora, cât şi în practică, medicina actuală este mai ales ştiinţa care vindecă bolile. Dacă încă nu eşti bolnav de-a binelea, în viziunea celor mai mulţi, nu ai de ce să consulţi un medic. Astfel, ne putem da seama că la ora actuală oamenii au pierdut noţiunea de regim de viaţă sănătos. Cei mai mulţi trăiesc „la întâmplare”, iar când, la un moment dat, apare o boală (căci corpul nostru nu funcţionează „la întâmplare”, ci totdeauna după nişte legi foarte precise), aceasta este adeseori privită ca o lovitură nedreaptă a sorţii, ori ca un ghinion, şi nicidecum ca un rezultat firesc al greşelilor făcute.

Dincolo de aceasta, în trecut, un practicant al sistemului AYURVEDA era considerat un veritabil practician ayurvedic doar atunci când cei pe care îi îngrijea nu ajungeau să fie bolnavi. Cel care doreşte să aplice cunoaşterea ayurvedică, va începe prin a cunoaşte ce metode preventive trebuie să folosească pentru a nu mai ajunge să fie afectat de vreo boală, iar dacă totuşi vreo afecţiune tinde să se instaleze, să poată fi „surprinsă” din timp, când ea încă nu s-a stabilit la nivelul corpului fizic. Toate procedeele preventive, care sunt destinate menţinerii stării de sănătate şi prevenirii bolilor, sunt incluse în AYURVEDA în ramura numită SVASTHAVRITTA.

În AYURVEDA există o serie de metode de vindecare, folosite adeseori şi în scop preventiv, şi care se aplică în mod diferenţiat, în funcţie de tipul constituţional. Principalele grupe de metode practice din ayurveda sunt:

· utilizarea înţeleaptă a plantelor medicinale (fitoterapia);
· alimentaţia sănătoasă şi adecvată constituţiei (dietoterapia);
· utilizarea terapeutică a culorilor şi vestimentaţiei (cromoterapia)
· folosirea în scop vindecător a cristalelor (cristaloterapia);
· valorificarea puteri curative a sunetelor (sonoterapia);
· utilizarea aromelor binefăcătoare naturale (aromoterapia);
· metodele simple şi accesibile de purificare corporală (pancha-karma);
· masajul tradiţional ayurvedic (abhyanga),
· valorificarea puterii vindecătoare a psihicului şi minţii (psihoterapia);
· cunoaşterea influenţelor subtile astrale (astrologia ayurvedică);
· practica procedeelor yoga (hatha-yoga);
· meditaţia profundă şi rugăciunea (dharana);
· îmbunătăţirea şi adecvarea binefăcătoare a stilului de viaţă.

sursa:amnro.net

CELE PATRU LEGI ALE DETERMINISMULUI NATURII

AYURVEDA este un sistem de cunoaştere tradiţională menit să caracterizeze unitatea dintre fiinţa umană şi univers, precum şi armonia omului cu natura. Tocmai de aceea toate noţiunile folosite în cadrul sistemului AYURVEDA respectă principiul fundamental al corespondenţei dintre Microcosmosul individual al oricărei fiinţe umane şi Macrocosmos sau Univers. Acest principiu universal reprezintă chiar cheia de operare în practica ayurvedică şi tocmai această raportare la universal reprezintă caracteristica distinctivă fundamentală a cunoaşterii ayurvedice.

În prezent, aceeaşi necesitate esenţială a descoperirii unei viziuni globale şi profund integratoare asupra vieţii fiinţei umane a făcut posibilă formularea de către cercetătorii contemporani, în anul 1972, a unui set, încă neconsacrat, de patru legi ce se referă la cunoaşterea relaţiilor de determinare existente în natură. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că toate aceste patru legi reprezintă în realitate reformulări ale unor principii de bază pe care sistemul tradiţional AYURVEDA le cunoaşte şi le utilizează încă de acum câteva mii de ani.

Prima dintre acestea este legea: "toate sunt legate de toate" şi ea se mai poate numi şi legea conexiunii sau a unităţii dintre elemente. Această formulare reflectă existenţa unei reţele complexe de legături reciproce în cadrul oricărui sistem în care schimbul permanent de substanţă, energie şi informaţie este de fapt suportul acestei conexiuni. Această realitate reprezintă fundamentul majorităţii terapiilor naturale în AYURVEDA.

Cea de-a doua este legea: "totul trebuie să se ducă undeva" şi ea reprezintă o reformulare ceva mai largă a legii fundamentale din fizică şi anume că materia este indestructibilă. În particular ea subliniază că în natură nu există deşeuri. În toate sistemele naturale ceea ce este considerat deşeu pentru un organism este hrană pentru un altul. Acest subiect constituie fundamentul teoretic al unor procedee terapeutice naturale ayurvedice foarte de eficiente.

A treia lege afirmă că "natura se pricepe cel mai bine" şi ea enunţă astfel legitatea conform căreia orice intervenţie neintegrată armonios a omului într-un sistem natural este nocivă atât pentru sistemul respectiv, a cărui armonie naturală este profund perturbată, cât şi pentru cel care realizează această intervenţie lipsită de discernământ. Tocmai de aceea, este recomandat ca foarte multe dintre terapiile ayurvedice să fie realizate în anumite perioade precise ale anului, ale zilei, în anumite condiţii climatice sau de mediu, tocmai pentru a putea folosi astfel în mod adecvat fluxul maxim al anumitor energii subtile ale naturii, care sunt predominant active la acel moment considerat şi care produc, în special atunci, în Microcosmosul respectivei fiinţe umane efecte benefice prin angrenarea unor inefabile procese de rezonanţă.

A patra este legea: "nimic nu se obţine pe degeaba" şi ea arată că exploatarea naturii şi a altor sisteme naturale fără să existe o restituire a componentelor extrase duce la dezorganizarea sistemului. În general această ultimă lege le include şi pe celelalte trei. Din cauză că natura este un tot integrat, la care nimic nu se poate câştiga sau pierde, tot ceea ce se extrage din natură printr-o activitate umană trebuie să fie într-un anumit fel înlocuit. Această lege evidenţiază în realitate un adevăr esoteric cunoscut şi aplicat de către toţi practicienii ayurvedici, atunci când aceştia urmăreau să găsească remedii adecvate, din mijlocul naturii. În astfel de situaţii este necesară o atitudine profund spirituală pe care trebuie să o aibă cel ce foloseşte remediile din natură, fie ele plante, fie minerale, pentru a le oferi celor aflaţi în suferinţă.

Este evident că pentru efectuarea unei sinteze rodnice între toate aceste cunoştinţe tradiţionale şi moderne cu privire la ocrotirea şi recuperarea sănătăţii este necesară cunoaşterea şi intercorelarea acestora. În cazul AYURVEDEI, identificarea corectă a raporturilor de corespondenţă între noţiunile specifice ei şi noţiunile specifice altor sisteme ştiinţifice moderne, precum şi între principiile sale şi cele ale spiritualităţii hinduse, conduce la formarea unei viziuni profunde şi intuitive asupra vieţii.

sursa:amnro.net

FRUMUSETE FEMININA

CELE TREI TIPURI PRINCIPALE DE FRUMUSEŢE FEMININĂ ÎN AYURVEDA






ORIGINEA FRUMUSEŢII

Ceea ce AYURVEDA ne reaminteşte este faptul că frumuseţea feminină veritabilă nu se rezumă niciodată doar la o formă corporală atrăgătoare, ci este o rezultantă a armoniei inefabile a trupului, sufletului şi spiritului unei femei.
Pentru fiecare femeie există o asemenea armonie unică, ce nu poate fi regăsită niciodată în mod identic la o altă femeie. Cu cât o femeie este mai conştientă de acele aspecte ale corpului ei fizic, ale sufletului şi spiritului existent în ea, care sunt frumoase şi îi creează unicitatea sa – acel „nu ştiu ce şi nu ştiu cum” seducător – cu atât mai mult ea va putea să fie nu doar frumoasă, ci şi atrăgătoare şi fermecătoare.
Pentru ca o femeie să fie fermecătoare nu este de ajuns un chip frumos, ca o poză fără cusur. Doar atunci când un asemenea chip (şi trup) bine alcătuit este însoţit de mister, senzualitate, rafinament, gingăşie, bunătate, putere de a iubi, duioşie, sau alte calităţi arhetipale ale sufletului feminin, el face ca femeia care este „dăruită” astfel, să fie cu adevărat o femeie frumoasă şi fermecătoare.
Când un chip feminin este foarte frumos şi totodată însoţit de aceste trăsături ale frumuseţii sufletului feminin, el devine pur şi simplu răpitor. Dacă însă un chip şi un trup feminin nu este unanim acceptat ca fiind frumos, dar este însoţit de aceste trăsături ale frumuseţii sufletului feminin, el devine totuşi frumos, capătă o lumină care face ca formele fizice să aibă farmec, chiar dacă poate ele nu au o anumită simetrie sau o armonie desăvârşită.

CELE TREI TIPURI DE FRUMUSEŢE FEMININĂ

Deşi fiecare fiinţă umană este unică în felul ei, există anumite trăsături comune care fac să fie definite anumite tipologii umane. În cadrul sistemului AYURVEDA sunt descrise trei tipologii umane principale, numite VATA, PITTA şi KAPHA. Tipologiile umane sunt descrise în cadrul sistemului AYURVEDA într-un mod foarte complex şi nuanţat, iar cunoaşterea acestora oferă nenumărate perspective practice de aplicare în aproape toate domeniile vieţii. Pentru femei, una dintre cele mai accesibile aplicaţii practice ale cunoaşterii acestei tipologii este identificarea tipului de frumuseţe care îi este specific fiecăreia şi a cărui cultivare o avantajează cel mai mult.

FRUMUSEŢEA FEMININĂ DE TIP VATA


Tipul „clasic” de frumseţe specific acestor femei este acela de „frumseţe suavă, eterată”.
Femeile cu această tipologie sunt, în mod natural, fără nici un efort, foarte suple sau chiar slabe. Înalte, cu picioarele şi braţele lungi, ele întrunesc toate criteriile cerute de moda actuală, care este orientată aproape exclusiv către această tipologie feminină. Pielea este fină, cu o transparenţă ce lasă adeseri să se vadă venele. În mod natural părul unei femei ce prezintă această tipologie este blond, de la nuanţele spicului de grâu, până la nuanţe de castaniu şi adseori este creţ sau ondulat, uneori este „rebel” şi greu de pieptănat.
Trăsăturile feţei nu sunt foarte regulate, pot să existe uşoare asimetrii, care conferă unei astfel de femei o notă aparte. Ochii sunt de culoare albastră, de la nuanţe de gri-cenuşiu, cu sclipiri de oţel, până la albastru adânc al cerului senin de vară. Sânii mici, umerii şi şoldurile înguste sunt compensate de lungimea braţelor şi picioarelor, ceea ce face ca adeseori aceste femei să aibă o alură adolescentină, chiar până la vârste înaintate. De altfel, acestor femei le este specifică o vioiciune tinerească, un dinamism care adeseori le face să pară neliniştite.

Mimica lor este foarte expresivă, le place să vorbească mult şi îşi însoţesc vorbirea de o gesticulaţie vie. Au o imaginaţie debordantă, sunt inteligente şi au înclinaţii artistice. Adeseori au o fire boemă, le place să călătorească mult şi să danseze. Leagă uşor prietenii şi sunt generoase.
În iubire sunt pline de neprevăzut, le place tot ceea ce este inedit şi nu se pot acomoda cu rutina. Lângă o astfel de femeie este foarte puţin probabil să te plictiseşti vreodată, dar nici nu poţi să îţi faci prea multe planuri. Sunt pline de fantezie, entuziasm, exuberante, afectuoase şi comunicative.
Viaţa alături de ele se aseamănă cu efervescenţa unei cupe de şampanie. Se detaşează uşor şi intră uşor într-o relaţie, dar nu sunt tipul de gospodină casnică şi nici nu au înclinaţii materne prea puternice. Totuşi, dacă au copii, îi vor creşte într-un spirit de mare libertate, camaraderesc şi vor fi mai degrabă prietenii copiilor lor, decât o autoritate maternă.
Cheltuiesc foarte uşor banii şi nu pun preţ decât pe „distracţia” pe care banii o pot oferi, nu pe valoarea lor în sine. Îndură foarte greu constrângerile, „orele fixe” şi programele rigide. Sunt capabile să mobilizeze şi să deschidă perspective noi nebănuite, să dea elan şi bucurie de a trăi.

Principalele calităţi feminine ale tipologiei VATA:

graţie, supleţe, mobilitate, originalitate, veselie, entuziasm, comunicativitate, deschidere sufletească, inteligenţă, rafinament, gingăşie, optimism, spirit inovator, spirit de iniţiativă, imaginaţie creatoare.

FRUMSEŢEA FEMININĂ DE TIP PITTA

Femeile cu acest tip de frumuseţe sunt seducătoarele prin excelenţă, amazoanele, fascinatoarele.
Trupul lor, de dimensiuni medii, este foarte bine proporţionat. Cu o musculatură armonios desenată, umerii rotunzi, braţe şi picioare cu o carnaţie fermă, dau o impresie de forţă suplă. Fesele sunt bine desenate, „ridicate” şi rotunde. Sânii sunt de dimensiuni medii, dar foarte frumos conturaţi şi fermi până la vârste înaintate. Talia este, de asemenea, foarte bine conturată, iar şoldurile sunt rotunde şi arcuite. Pielea este brună, măslinie sau albă cu nuanţe rozalii.
Chipul cu trăsături regulate, simetrice, cu nasul drept sau acvilin şi gura bine desenată, este de neuitat, se impregnează ca o medalie în mintea celui sedus. Părul natural roşcat, până la nuanţe de cărămiziu-castaniu, aruncă sclipiri bengaleze, care fac să pară şi mai adânc verdele ochilor fascinanţi. Ochii cu nuanţe de smarald au o strălucire care cucereşte şi adesori domină. Dau impresia că pătrund total şi subjugant în sufletul celui care îi priveşte

Aspectul fizic al unei asemenea femei este foarte sugestiv pentru temperamentul ei. Fascinantă pentru ceilalţi, este ea însăşi fascinată de viaţă. Plină de pasiune, trezeşte la rândul ei pasiuni. Dinamică, înflăcărată, iubeşte viaţa şi îi place să trăiască intens. Este o luptătoare, chiar şi în iubire, şi adesori învinge într-un joc în care mereu sunt doi învingători.
Curajoasă, este foarte atrasă de aventură şi de necunoscut. Nu poate fi cucerită cu gesturi banale sau previzibile. Atunci când iubeşte o face cu un abandon care merge până la uitarea de sine şi arde ca o flacără dogorâtoare. Este capabilă să sacrifice totul într-o asemenea iubire şi să dăruiască totul, dar mare atenţie – nu este o joacă. Pentru că nu uită uşor şi este foarte exigentă. Trăieşte la cote mari şi solicită aceeaşi forţă. Foarte inteligentă, are o remarcabilă putere de observaţie, reacţii rapide şi o vorbire foarte elocventă.
Eficientă în acţiuni, cu simţ practic foarte bine dezvoltat şi îndrăzneaţă, este mai mereu „sigură pe situaţie”. Ştie ce vrea în viaţă şi alege întodeauna drumul cel mai scurt, care îi asigură succesul. Uneori poate opta pentru aventură, de dragul de a cuceri ceea ce pare de necucerit. Îi place tot ceea ce este frumos, strălucitor, îi plac bijuteriile şi hainele somptuoase. Cheltuieşte adeseori sume mari de bani într-o clipită pe ceva ce îi place foarte mult, fără să regrete.
Îi place ordinea şi este o mare admiratoare a creaţiilor practice ingenioase. Natura o reechilibrează profund şi îi place să facă sport în natură sau să privească peisaje mirifice. Atunci când optează pentru căsătorie (ceea ce nu se produce întotdeauna, fiindcă dorinţa ei de a se simţi liberă o poate face să prefere o relaţie „fără obligaţii”), este o mamă şi o soţie iubitoare, dar exigentă. Are o putere deosebită de a încuraja şi de a motiva.

Principalele calităţi feminine ale tipologiei PITTA:

dinamism, erotism puternic, iubire intensă, transformatoare, curaj, încredere în sine, inteligenţă practică, elocvenţă, nonconformism.

FRUMUSEŢEA FEMININĂ DE TIP KAPHA

Femeile care au o frumuseţe de tip KAPHA pot fi considerate însăşi simbolul feminităţii.
Trăsăturile lor evocă feminitatea senzuală, pe cea maternă şi eternă. Acest tip de frumuseţe feminină nu mai este cultivat în prezent destul de mult, deşi exprimă cel mai bine trăsăturile autentic feminine. Este tipul feminităţii pline, îmbelşugate, cea plină de tandreţe şi iubire.
Corpul unei asemenea femei este bine clădit, cu o osatură fermă şi o carnaţie abundentă. Braţele şi picioarele sunt puternice şi pline, sânii mari, fesele bine dezvoltate. Pielea este albă, satinată, părul de culoare închisă, castaniu până la negru-albăstriu, cu fir gros, lucios, creşte foarte repede şi este foarte frumos. Tenul este „ca de lapte”, ochii mari, cu gene lungi, sunt lucioşi şi emană un magnetism calm, în care ai senzaţia că te scufunzi. Gura cu buze pline, senzuale, dinţi albi şi puternici. Chipul acestei femei emană o dulceaţă indescriptibilă. Vocea ei este profundă, cu inflexiuni tandre, vorbirea calmă şi domoală. Adeseori ea este tăcută. Devotată, iubitoare, plină de tandreţe, protectoare, tolerantă şi iertătoare, plină de înţelegere şi de răbdare, ea este o mamă şi o soţie minunată, care inspiră o încredere necondiţionată.
Foarte dăruită în iubire, se „aprinde” greu, dar apoi va iubi cu fidelitate chiar o viaţă întreagă. Capabilă de multe sacrificii atunci când este nevoie, ea este în mod obişnuit o iubitoare a plăcerilor vieţii. Se înconjoară de o ambianţă confortabilă şi foarte plăcută, îi place să gătească şi să aibă o casă foarte primitoare. Are un talent înnăscut de a te face „să te simţi în largul tău” şi de aceea atrage mulţi prieteni.
Este calmă, relaxată şi blândă. Iubeşte foarte mult copiii şi adeseori are mai mulţi. Este chibzuită şi prudentă, foloseşte banii cu măsură, mai ales pentru a-şi asigura confortul. Îi plac parfumurile, cosmeticele şi florile. Iubeşte muzica, literatura, are un veritabil cult al familiei şi al trecutului, este o păstrătoare a tradiţiei şi are un simţ religios înnăscut. Foarte afectuoasă, este uneori sentimentală, dar totodată are un puternic simţ al realităţii, care o face să rămână „cu picioaree pe pământ”.

Principalele calităţi feminine ale tipologiei KAPHA:

vitalitate, senzualitate, afectivitate, tandreţe, bunătate, putere de a ierta, rezistenţă, forţă fizică şi mentală, stabilitate, fidelitate, toleranţă, profunzime sufletească.

sursa:amnro.net

FRUMUSEŢE – TRUP ŞI SUFLET

ACELAŞI IDEAL, ÎNTR-O VIZIUNE ANTICĂ CE ESTE MEREU MODERNĂ
Frumuseţea a fost întotdeauna subiectul ce a fascinat atât bărbaţii, cât şi femeile. Deliciu al artiştilor, enigmă a ştiinţei, frumuseţea, în variatele ei forme, rămâne o preocupare fundamentală a umanităţii. Unde poate fi ea regăsită sau, mai bine spus, unde nu ar putea fi ea regăsită? O casă, o idee, o stare de spirit, o femeie. Toate acestea pot fi frumoase în orice moment al vieţii, frumuseţea poate fi exprimată. Dar poate cea mai fascinantă expresie a frumuseţii rămâne totuşi femeia. De fapt, frumuseţea însăşi, în mai toate limbile, se exprimă feminin, printr-un substantiv feminin.

TIPARE DE FRUMUSEŢE
În mai toate timpurile, frumuseţea femeii a luat diferite forme. Când planturoasă, când eterată, frumuseţea femeii a fost încadrată într-un tipar sau altul. De-a lungul timpului, femeile s-au străduit să intre în tiparul de frumuseţe la modă, ca într-un pat al lui Procust: regele tiran îşi pedepsea supuşii introducându-i într-un “pat” cu dimensiunea fixă: dacă cel pus acolo era mai scurt, se trăgea de el ca să ajungă la dimensiunile patului. Dacă era mai lung, era îndesat ca să intre, de asemenea, în dimensiunile patului. Moda, cu o tiranie nu cu mult mai dulce, face adeseori femeile să se supună unei “torturi” la scară redusă, pentru a se încadra în tiparul la modă. Dacă tiparul li se potriveşte (spre norocul lor), atunci ele sunt fericite şi adepte frecvente ale curentului la modă. Dacă nu, atunci ele se străduiesc să intre în tiparul care le face să fie declarate “frumuseţi” conform imaginii la modă.

Ce s-a câştigat din aceasta?
Definirea clară şi puternică a câte unui anumit tipar de frumuseţe, care a rămas în istorie ca o puternică amprentă a unei epoci. Cum am putea imagina Egiptul Antic fără frumuseţea seducătoare a Cleopatrei sau anii '30 ai secolului trecut fără misterul Gretei Garbo? Ce s-a pierdut datorită acestei obsesii pentru un singur “tipar de frumuseţe” la modă?
Complexitatea, farmecul variaţiei şi mai ales libertatea fiecărei femei de a exprima frumuseţea a ceea ce este ea cu adevărat. Doar atunci când “la modă” va fi ca femeia să fie cât mai frumoasă în modul în care îi este fiecăreia specific, ne vom putea bucura cu adevărat din plin de farmecul frumuseţii exprimată în arhetipuri variate şi marcată de o regăsire a naturaleţii rafinate.
Fiecare femeie poartă în ea, mai mult sau mai puţin exprimată, o anumită formă arhetipală de exprimare a frumuseţii. De aceea, un estetician cu simţul frumosului cu adevărat bine dezvoltat, nu face altceva decât să descopere, asemenea sculptorului, frumosul care doarme în fiecare femeie. Am putea spune că aceasta este genul estetic. Aceasta este viitorul în estetică.

AYURVEDA ŞI FRUMUSEŢEA
Ideea unei frumuseţi cu “tipar” variabil este foarte veche. Cea mai profundă explicaţie a necesităţii de exprimare variabilă a frumuseţii o regăsim în AYURVEDA, srăvechea ştiinţă a Vieţii. Pe pământul Indiei, acolo unde natura este copleşitor de frumoasă, cu păduri luxuriante şi flori de o carnaţie senzuală, cu munţi enigmatici şi cu lacuri ca un ochi de cer, cu temple şi palate în care se împleteşte sacralitatea hindusă cu opulenţa persană, acolo unde totul clocoteşte de o viaţă revărsată intens, pe acel pământ s-a născut, în urmă cu mai bine de 4 000 de ani, o viziune asupra frumuseţii, care rămâne mereu valabilă.
Bazată pe ideea redescoperită în zilele noastre, a unităţii dintre trup şi suflet, viziunea AYURVEDA ne revelează o frumuseţe a femeii privită ca întreg: frumuseţea trupului este reflexia sufletului unic al fiecărei femei. Atunci când frumuseţea pe care o femeie o cultivă pentru trupul ei este într-o armonie cât mai bună cu tipul de frumuseţe specific sufletului ei, ceea ce rezultă este o frumuseţe tulburătoare, ce face ca sufletul bărbatului să fie la rândul său mişcat. O astfel de frumuseţe nu poate fi doar hrană pentru ochi, ci ea devine spontan şi o hrană pentru sufletul celui ce o savurează.
De aceea, dacă o femeie vrea să fie nu doar admirată, nu doar un atrăgător bibelou ce trezeşte simţul de posesivitate al bărbatului, ci dacă vrea să fie sublimul dor al inimii unui bărbat şi o întruchipare a dorinţei nu doar a trupului ci şi a sufletului lui, atunci acea femeie va trebui să caute acea armonie pe care sufletul şi trupul ei o conţin ca pe un bob de perlă ascuns.

CE FEL DE FRUMUSEŢE SUNT?
Aceasta este întrebarea al cărei răspuns oferă femeii şansa de a descoperi modalitatea optimă de a-şi oferi mult mai mult decât atât. Este un răspuns ce poate să denumească un stil de viaţă şi chiar scopul unei vieţi în sine. Pentru o femeie, frumuseţea pe care ea o exprimă este de fapt tot ceea ce ea, femeia, manifestă ca formă, simţire, gândire şi acţiune. Femeia poate să fie ceea ce îi este dat: savoarea şi bucuria vieţii. Atunci când este frumoasă şi sănătoasă în trup şi totodată trează şi armonioasă în minte, suflet, spirit, femeia poate să manifeste cu adevărat visul de frumuseţe al bărbatului şi mai ales ea se regăseşte pe sine în menirea care îi este dată ca suflet în trup de femeie.

sursa:amnro.net

DOAR TREI CERINTE FUNDAMENTALE

Ştiinţa milenară a vieţii – AYURVEDA – ne indică faptul că pentru atingerea şi menţinerea unei cât mai bune stări de sănătate şi armonie este necesar ca omul să respecte trei cerinţe fundamentale:

1. o alimentaţie naturală sănătoasă,

2. o odihnă regeneratoare corespunzătoare,

3. controlul deplin asupra potenţialului creator-sexual.

Dacă aceste trei cerinţe vitale esenţiale sunt în mod constant îndeplinite, fiinţa umană poate atinge şi menţine apoi o excelentă stare de sănătate şi poate astfel avea o viaţă lungă şi fericită. Asemeni unui trepied care nu poate rămâne în poziţie verticală dacă nu are cele trei picioare de spirijin intacte, la fel şi starea de sănătate a omului se bazează pe respectarea acestor trei cerinţe vitale esenţiale. Această viziune ayurvedică este foarte practică şi este deosebit de utilă tuturor fiinţele umane, indiferent de vârstă sau sex, indiferent de ţară sau de nivelul lor intelectual.
În mod natural, pentru a-şi putea menţine nealterată starea de sănătate şi pentru a putea trăi o viaţă lungă şi fericită, omul înţelept trebuie întotdeauna să urmărească să cunoască foarte bine şi totodată să respecte TOATE aceste trei cerinţe esenţiale ale unei vieţi fericite. Dacă doar una dintre aceste cerinţe este neglijată, ea va tinde să slăbească şi vigilenţa noastră de a respecta celelalte două.
Dacă nouă nu ne pasă ce mâncăm, dacă mâncăm haotic, orice şi oricum, fără să ţinem cont de principiile unei alimentaţii sănătoase, după aceea, în scurt timp, vom constata că nici odihna nu mai este satisfăcătoare sau vom vedea că nu vom mai putea avea un somn liniştit, ori vom constata că ne este mult mai dificilă exercitarea controlului asupra dorinţelor şi a potenţialului sexual. În mod similar, dacă noi nu avem un somn odihnitor sau dacă neglijăm în mod constant necesitatea de a ne odihni atunci când avem nevoie, aceasta va conduce gradat la dereglarea obişnuinţelor alimentare sănătoase şi la diminuarea capacităţii de control asupra potenţialului sexual.
De asemenea, de fiecare dată când starea mentală de autocontrol se alterează, aceasta ne face să întâmpinăm după aceea dificultăţi în realizarea contineţei sexuale şi apoi, în consecinţă vom tinde să ne ne confruntăm cu dezechilibre atât în ceea ce priveşte hrana sănătoasă, cât şi odihna corespunzătoare. Este prin urmare important să reţinem că dacă atunci când simţim că ne este foame (şi dacă ştim că avem un sistem digestiv sănătos) noi ne vom hrăni într-un mod echilibrat şi natural, sau dacă după o muncă grea (fie ea fizică sau mentală) noi ne vom odihni suficient cât pentru a ne regenera, şi de asemenea, dacă în mod constant vom urmări să ne controlăm simţurile, având totodată o activitate sexuală controlată şi sănătoasă, toate acestea vor reprezenta pentru noi o bază puternică pentru atingerea şi menţinerea unei stări de sănătate perfectă, cât mai mult timp.

sursa: amnro.net

CÂTEVA RECOMANDĂRI AYURVEDICE DE BAZĂ

Dacă sunteţi o persoană de tip predominant KAPHA, cu toate că structura dumneavoastră este solidă, este necesar să fiţi atenţi la perioadele reci şi umede (iarna sau perioadele ploioase de toamnă). deorece sunteţi predispus la răceală. În cazul în care deja aţi şi răcit, iar nasul vă curge neîncetat, un amestec de rădăcină de ghimbir (în lipsă poate fi înlocuită cu boabe de piper) măcinată, amestecată cu miere în proporţii egale, vă va fi de un real folos, cu condiţia să nu aveţi şi febră. Dacă aveţi deja temperatură, este preferabil să luaţi o linguriţă de pulbere de flori uscate de muşeţel sau coada şoricelului.
Dacă sunteţi o persoană de tip predominant PITTA este necesar să fiţi cu precădere atenţi la perioadele fierbinţi (de vară). Atunci va fi necesar să consumaţi alimente răcoroase (însă nu excesiv de reci) şi dulci, cum ar fi pierscile, caisele, pepenii roşii şi castraveţii. Nu este indicată utilizarea condimentelor fierbinţi (piper, ardei iute, ghimbir etc.) şi nici alimentele acre în exces. Va fi necesar să nu vă expuneţi în mod excesiv soarelui puternic şi să fiţi cât mai cumpătat în gândire şi acţiune.
Dacă sunteţi o persoană de tip predominant VATA va fi necesar să fiţi cu precădere atenţi la perioadele în care vremea este uscată şi răcoroasă (cum ar fi spre exemplu toamna şi iarna pe vreme geroasă). Atunci este necesar să ne ferim de frig, să purtăm haine călduroase, să bem cât mai multe lichide calde. Foarte utilă este pulberea de seminţe de in sau de susan, amestecată cu miere. De asemenea masajul cu uleiuri naturale ne ajută să traversăm cu succes aceste perioade dificile ale anului.

sursa:amnro.net

CUM PUTEM TRĂI ÎNTR-UN CÂT MAI BUN ACORD CU PROPRIA NOASTRĂ NATURĂ PRIN AYURVEDA

În viziunea AYURVEDEI, modul de a trăi al unui om trebuie să fie în strânsă concordanţă cu structura particulară a acestuia. Între aspectul fizic, comportamentul şi caracterul unui om există o legătură foarte strânsă. Cunoscând cât mai bine care sunt caracteristicile tipurilor constituţionale, aşa cum sunt descrise (într-un mod foarte detaliat şi precis) în AYURVEDA, este adeseori suficient să privim cu atenţie câteva minute un om pentru a-i putea intui caracterul, problemele de sănătate cu care este posibil să se confrunte şi să ştim, de asemenea, la ce comportament ne putem aştepta din partea lui în anumite circumstanţe.
De asemenea, cunoscându-ne propriul tip constituţional vom putea să ştim, de exemplu, ce ritm de viaţă este cel mai bine să adoptăm, ce mâncare este cel mai bine pentru noi să alegem la un anumit moment dat, ce haine ne avantajază şi ce profesie vom putea allege, pentru a avea cel mai mare success şi pentru a avea o viaţă armonioasă şi sănătoasă. Vom putea înţelege totodată de ce anumiţi oameni ne atrag, de ce alţii ne displac şi cu care dintre aceştia este cel mai bine să creăm şi să păstrăm o relaţie. BAzţndu-ne pe învăţăturile ayurvedice, vom putea să ne dăm seama ce îi face cea mai mare plăcere fiinţei pe care o iubim, în funcţie de tipul ei constituţional, şi ce este pentru ea cel mai neplăcut. Astfel, multe din certurile aşa zis mărunte, din viaţa de zi cu zi, vor dispare, ca şi problemele adeseori destul de serioase care apar atunci când oamenii nu-şi înţeleg unul altuia comportamentul şi motivaţiile. Asimilând cunoştinţele milenare ayurvedice, vom putea şti ce mod de viaţă este bine să adoptăm într-un anumit anotimp, şi ce putem face pentru a nu ne îmbolnăvi. Iată doar o parte din rezultatele ce apar în urma cunoaşterii de sine pe care AYURVEDA o oferă. Această cunoaştere de sine este o primă etapă absolut necesară pentru cel care doreşte să abordeze teoretic şi practic această ştiinţă tradiţională.

Spre exemplu, putem spune pe scurt că dacă sunteţi o persoană robustă, calmă, răbdătoare atunci tipul dumneavoastră constituţional este predominant KAPHA. Dacă, dimpotrivă, sunteţi o persoană cu dimensiuni ale corpului medii, dinamică, impulsivă, rapidă în mişcări şi foarte eficientă în ceea ce întreprindeţi, atunci vă încadraţi în tipul constituţional predominant PITTA. Iar dacă sunteţi o persoană cu o constituţie fizică mai degrabă fragilă, subţire sau slabă, sunteţi sensibil şi influenţabil, aveţi o mare inventivitate, dar întâmpinaţi dificultăţi atunci când vreţi să duceţi ceva până la capăt, sunteţi caracterizat de tipul constituţional predominant VATA. Bineînţeles, există şi tipurile mixte, care apar prin combinaţii în diverse proporţii între aceste caracteristici principale.
sursa: amnro.net

CUM E BINE SA NE RACORIM VARA?

Vară, căldură mare... Cei mai mulţi dintre noi caută umbra copacilor, se avântă în apele ştrandurilor, în râuri, sau urcă până sus, în munţi, pentru a-şi răcori picioarele în ape repezi şi cristaline de pârâuri. Îşi pun pălării de soare pe cap şi comprese cu apă rece pe frunte sau pleoape. Ştim foarte bine că trebuie să bem cel puţin 2 litri de lichide pe zi, însă în afară de acestea, mai sunt modalităţi de a ne putea simţi bine pe o vreme toridă? Să vedem...

Ce nu e bine să facem
... mai întâi ce anume nu este atât de recomandat să facem. De exemplu, a mânca îngheţată. Aceasta este contraindicat în ayurveda (medicina tradiţională indiană), mai ales pentru cei care suferă de boli cronice, pentru că se ştie că îngheţata diminuează cu mult puterea digestiei în fiinţă, consumul frecvent ducând la dezechilibre energetice în zona digestivă, şi în timp chiar la scăderea imunităţii. Tot astfel, lichidele care sunt consumate direct de la frigider, „înăbuşă” focul nostru digestiv şi ne confruntăm apoi cu scăderea apetitului, apetit neregulat sau alte probleme digestive.Veţi spune atunci: păi dacă nu putem bea un suc de la frigider, dacă nu putem mânca o îngheţată, cum să ne răcorim? Vă reamintim însă din înţelepciunea celor care umblă în deşert că ei consumă apă la temperaturi apropiate de cele ale organismului, într-un timp în care s-au inventat termosurile şi cutiile frigorifice...

sursa:amnro.net

CÂTEVA RECOMANDĂRI AYURVEDICE SIMPLE

Ştiinţa milenară AYURVEDA a pus la dispoziţie tuturor celor dornici să fie mai mereu fericiţi şi sănătoşi anumite recomandări şi indicaţii simple, accesibile şi uşor de abordat. Tradiţia ayurvedică oferă anumite recomandări pentru parcurgerea (traversarea) într-o cât mai bună stare (atât fizică, cât şi psihică) a fiecărui anotimp al anului.
În cele ce urmează vă prezentăm câteva recomandări pentru perioada de iarnă.
În timpul iernii, datorită răcelii, frigului şi vântului, adesea uscat, ce se manifestă în ambianţa imediată, focul digestiv al omului tinde să devină de regulă ceva mai puternic decât în restul anului. Acesta este un aşa-zis răspuns natural, compensator, al organismului uman. Astfel că, pentru cei mai mulţi oameni, mai ales pentru cei cu o constituţie slabă, perioada de iarnă poate reprezenta, dacă este folosită corect, un foarte bun prilej pentru a se împlini din punct de vedere corporal (fizic), aceasta bineînţeles dacă vor respecta indicaţiile următoare. Tocmai datorită faptului că în perioada de iarnă, la majoritatea fiinţelor umane puterea digestivă înregistrează o creştere simţitoare, în AYURVEDA se recomandă ca oamenii să consume în mod preponderent alimente consistente şi hrănitoare, alimente despre care în AYURVEDA se ştie că sunt caracterizate în general de predominanţa gusturilor dulce, sărat şi acru. Astfel că, fiecare dintre noi avem posibilitatea ca, în ciuda frigului şi gerului de afară, să ne menţinem binedispuşi, fericiţi, sănătoşi şi plini de vigoare, preparându-ne şi apoi mâncând cu bucurie, împreună cu cei dragi, o hrană consistentă.

De asemenea, este indicat ca în timpul iernii să consumăm în mod regulat mâncăruri (inclusiv supe) calde de legume (preparate în principal cu cartofi, morcovi şi mai ales cu ţelină) la care să nu uităm să adăugăm condimente şi arome naturale (cimbru, busuioc, piper, frunze de dafin, pulbere de rădăcină de ghimbir, frunze de ţelină, seminţe de coriandru, etc.).
Tradiţia ayurvedică recomandă ca în perioada de iarnă să alegem mai ales acele reţete în care mâncărurile conţin sau sunt preparate cu ulei (de preferinţă ulei natural) sau cu unt natural proaspăt. În perioada de iarnă consumul de ulei şi unt natural ar trebui să fie ceva mai mare decât în celelalte perioade ale anului, aceasta deoarece se ştie că mâncărurile preparate cu ulei ne pot fi de un real folos pentru a rezista frigului şi vremii geroase şi uscate de afară. Chiar dacă la prima vedere afirmaţia de mai sus poate să pară surprinzătoare pentru unii, totuşi trebuie să o reţinem şi de asemenea să urmărim să o verficăm în mod direct, pentru a ne convinge de adevărul pe care îl conţine.
Să nu uităm că fiecare toamnă ne dăruieşte, aproape de fiecare dată, câte o recoltă bogată de cereale. În tradiţia ayurvedică se recomandă utilizarea frecventă în perioada de iarnă a cerealelor integrale (în special grâul, măcinat sub formă de făină integrală sau, aşa cum mai este numită, făină neagră), în locul făinii albe, cu care ne-am obişnuit în prezent. În AYURVEDA, grâul integral face parte din numeroase reţete şi el poate înlocui cu succes făina albă, în reţetele pe care noi deja le cunoaştem şi le folosim în mod curent în prezent.

De asemenea, pentru ca gustul dulce să fie cât mai bine reprezentat în alimentaţia din timpul iernii, tradiţia ayurvedică recomandă utilizarea, în locul zahărului, a mierii naturale. Mierea naturală este profund binefăcătoare sănătăţii noastre, astfel că, dacă o vom folosi zilnic în decursul iernii, vom putea constata mai târziu că în tot acest răstimp am fost ca prin miracol feriţi de posibilele răceli cu care ne-am fi confruntat în mod obişnuit, deoarece este cunoscut că mierea, chiar dacă este dulce, are un efect încălzitor asupra corpului şi ne poate feri de răceli.
În afara indicaţiilor referitoare la alimentaţie, AYURVEDA oferă şi alte câteva recomandări utile. Hainele călduroase, încăperile bine încălzite, spaţiile curate şi luminoase, interioarele plăcute şi ordonate, toate aceste condiţii prielnice sunt menite să ne ajute să fim mai mereu "în formă" în timpul perioadei de iarnă.
Se ştie de asemenea că în timpul iernii fiecare om simte în mod natural nevoia de a rămâne cât mai mult timp în spaţii călduroase, care să fie ferite de influenţa frigului de afară. Chiar şi în situaţia în care necesitatea face să rămânem mai mult timp afară este bine să ne pregătim în mod adecvat pentru aceasta. Astfel că, pentru a rezista cât mai bine frigului, este indicat să realizăm periodic masajul ayurvedic tradiţional cu uleiuri. Acest procedeu simplu constă în masarea integrală sau parţială a corpului cu ulei natural de masaj (cu ulei natural de măsline, spre exemplu). Cel mai indicat, mai ales pentru cei care sunt obligaţi să rămână mai mult timp în frig, este masajul cu ulei al tălpilor picioarelor, eventual după o prealabilă baie caldă.
Este indicat ca în decursul iernii să urmărim să realizăm periodic băi calde (fierbinţi). Ele sunt indicate mai ales în cazurile în care am fost obligaţi să rămânem mai mult timp în frig, sau atunci când simţim că se apropie o răceală. Este însă necesar să ştim că în cazul unei băi fierbinţi, de îndată ce simţim că începe să apară o senzaţie de moleşeală sau dacă noi constatăm că nu putem tolera prea mult timp apa fierbinte, este necesar să ieşim imediat din apă, să ne uscăm bine cu un prosop şi apoi să ne odihnim pentru câtva timp într-o cameră bine încălzită. Baia fierbinte nu trebuie să depăşească în general 10-15 minute, după aceea fiind obligatoriu să ne odihnim într-o încăpere caldă, ferită de curenţi de aer.

De asemenea, prin natura sa puţin expansivă, iarna este o perioadă indicată pentru studiu şi interiorizare. Adeseori, în primele luni ale anului calendaristic (ianuarie, februarie) mulţi oameni simt nevoia de a privi retrospectiv evenimentele parcurse în decursul anului care a trecut, astfel că fiecare are acum prilejul să extragă învăţămintele şi să desprindă concluziile pozitive pentru viitor.
Sintetizând, de data aceasta din punct de vedere principial, cele câteva recomandări enumerate mai sus, observăm că în perioada de iarnă predomină pe anasmblu frigul şi vântul care face ca noi să resimţim ambianţa exterioară ca fiind uscată. Tocmai de aceea, pentru a compensa în mod natural aceste aspecte existente, este necesar să amplificăm în noi căldura, atât printr-o alimentaţie adecvată, aşa cum a fost descrisă mai sus, cât şi prin menţinerea unei ambianţe relaţionale cât mai călduroase.
Nu trebuie să neglijăm că o mare importanţă are şi starea noastră psihică şi mentală, care şi ea trebuie să fie "caldă". Astfel că în tot acest interval de iarnă este cu precădere indicat să fim prietenoşi, primitori, darnici şi mai ales iubitori, afectuoşi şi tandri, să căutăm să fim cât mai apropiaţi de cei dragi, cărora să le împărtăşim cu sinceritate sentimentele noastre.
Chiar dacă sunt simple în aparenţă, toate aceste recomandări ayurvedice pot fi de un mare folos celor care le vor aplica, adaptându-le în mod inteligent situaţiilor efective cu care ei se confruntă. Nu trebuie să plecăm de la premiza că aceste recomandări sunt dificil de îndeplinit sau că ele necesită schimbări radicale ale obişnuinţelor noastre. Întotdeauna ele pot fi adaptate feluritelor situaţii de viaţă.
Întreg sistemul ayurvedic a fost structurat în aşa manieră încât să poată fi aplicat cu uşurinţă în orice situaţie, în orice loc şi indiferent de timp sau de mijloacele materiale aflate la dispoziţie, operând în acest sens doar câteva mici corecţii. Recomandările ayurvedice rămân în principiu aceleaşi, deoarece ele au fost în aşa fel formulate încât să cuprindă întotdeauna esenţialul. Acesta este de fapt şi secretul care face ca şi astăzi AYURVEDA să fie o ştiinţă vie, aplicabilă în fiecare parte a lumii.

sursa: amnro.net