ACELAŞI IDEAL, ÎNTR-O VIZIUNE ANTICĂ CE ESTE MEREU MODERNĂ
Frumuseţea a fost întotdeauna subiectul ce a fascinat atât bărbaţii, cât şi femeile. Deliciu al artiştilor, enigmă a ştiinţei, frumuseţea, în variatele ei forme, rămâne o preocupare fundamentală a umanităţii. Unde poate fi ea regăsită sau, mai bine spus, unde nu ar putea fi ea regăsită? O casă, o idee, o stare de spirit, o femeie. Toate acestea pot fi frumoase în orice moment al vieţii, frumuseţea poate fi exprimată. Dar poate cea mai fascinantă expresie a frumuseţii rămâne totuşi femeia. De fapt, frumuseţea însăşi, în mai toate limbile, se exprimă feminin, printr-un substantiv feminin.
Frumuseţea a fost întotdeauna subiectul ce a fascinat atât bărbaţii, cât şi femeile. Deliciu al artiştilor, enigmă a ştiinţei, frumuseţea, în variatele ei forme, rămâne o preocupare fundamentală a umanităţii. Unde poate fi ea regăsită sau, mai bine spus, unde nu ar putea fi ea regăsită? O casă, o idee, o stare de spirit, o femeie. Toate acestea pot fi frumoase în orice moment al vieţii, frumuseţea poate fi exprimată. Dar poate cea mai fascinantă expresie a frumuseţii rămâne totuşi femeia. De fapt, frumuseţea însăşi, în mai toate limbile, se exprimă feminin, printr-un substantiv feminin.
TIPARE DE FRUMUSEŢE
În mai toate timpurile, frumuseţea femeii a luat diferite forme. Când planturoasă, când eterată, frumuseţea femeii a fost încadrată într-un tipar sau altul. De-a lungul timpului, femeile s-au străduit să intre în tiparul de frumuseţe la modă, ca într-un pat al lui Procust: regele tiran îşi pedepsea supuşii introducându-i într-un “pat” cu dimensiunea fixă: dacă cel pus acolo era mai scurt, se trăgea de el ca să ajungă la dimensiunile patului. Dacă era mai lung, era îndesat ca să intre, de asemenea, în dimensiunile patului. Moda, cu o tiranie nu cu mult mai dulce, face adeseori femeile să se supună unei “torturi” la scară redusă, pentru a se încadra în tiparul la modă. Dacă tiparul li se potriveşte (spre norocul lor), atunci ele sunt fericite şi adepte frecvente ale curentului la modă. Dacă nu, atunci ele se străduiesc să intre în tiparul care le face să fie declarate “frumuseţi” conform imaginii la modă.
În mai toate timpurile, frumuseţea femeii a luat diferite forme. Când planturoasă, când eterată, frumuseţea femeii a fost încadrată într-un tipar sau altul. De-a lungul timpului, femeile s-au străduit să intre în tiparul de frumuseţe la modă, ca într-un pat al lui Procust: regele tiran îşi pedepsea supuşii introducându-i într-un “pat” cu dimensiunea fixă: dacă cel pus acolo era mai scurt, se trăgea de el ca să ajungă la dimensiunile patului. Dacă era mai lung, era îndesat ca să intre, de asemenea, în dimensiunile patului. Moda, cu o tiranie nu cu mult mai dulce, face adeseori femeile să se supună unei “torturi” la scară redusă, pentru a se încadra în tiparul la modă. Dacă tiparul li se potriveşte (spre norocul lor), atunci ele sunt fericite şi adepte frecvente ale curentului la modă. Dacă nu, atunci ele se străduiesc să intre în tiparul care le face să fie declarate “frumuseţi” conform imaginii la modă.
Ce s-a câştigat din aceasta?
Definirea clară şi puternică a câte unui anumit tipar de frumuseţe, care a rămas în istorie ca o puternică amprentă a unei epoci. Cum am putea imagina Egiptul Antic fără frumuseţea seducătoare a Cleopatrei sau anii '30 ai secolului trecut fără misterul Gretei Garbo? Ce s-a pierdut datorită acestei obsesii pentru un singur “tipar de frumuseţe” la modă?
Complexitatea, farmecul variaţiei şi mai ales libertatea fiecărei femei de a exprima frumuseţea a ceea ce este ea cu adevărat. Doar atunci când “la modă” va fi ca femeia să fie cât mai frumoasă în modul în care îi este fiecăreia specific, ne vom putea bucura cu adevărat din plin de farmecul frumuseţii exprimată în arhetipuri variate şi marcată de o regăsire a naturaleţii rafinate.
Fiecare femeie poartă în ea, mai mult sau mai puţin exprimată, o anumită formă arhetipală de exprimare a frumuseţii. De aceea, un estetician cu simţul frumosului cu adevărat bine dezvoltat, nu face altceva decât să descopere, asemenea sculptorului, frumosul care doarme în fiecare femeie. Am putea spune că aceasta este genul estetic. Aceasta este viitorul în estetică.
Definirea clară şi puternică a câte unui anumit tipar de frumuseţe, care a rămas în istorie ca o puternică amprentă a unei epoci. Cum am putea imagina Egiptul Antic fără frumuseţea seducătoare a Cleopatrei sau anii '30 ai secolului trecut fără misterul Gretei Garbo? Ce s-a pierdut datorită acestei obsesii pentru un singur “tipar de frumuseţe” la modă?
Complexitatea, farmecul variaţiei şi mai ales libertatea fiecărei femei de a exprima frumuseţea a ceea ce este ea cu adevărat. Doar atunci când “la modă” va fi ca femeia să fie cât mai frumoasă în modul în care îi este fiecăreia specific, ne vom putea bucura cu adevărat din plin de farmecul frumuseţii exprimată în arhetipuri variate şi marcată de o regăsire a naturaleţii rafinate.
Fiecare femeie poartă în ea, mai mult sau mai puţin exprimată, o anumită formă arhetipală de exprimare a frumuseţii. De aceea, un estetician cu simţul frumosului cu adevărat bine dezvoltat, nu face altceva decât să descopere, asemenea sculptorului, frumosul care doarme în fiecare femeie. Am putea spune că aceasta este genul estetic. Aceasta este viitorul în estetică.
AYURVEDA ŞI FRUMUSEŢEA
Ideea unei frumuseţi cu “tipar” variabil este foarte veche. Cea mai profundă explicaţie a necesităţii de exprimare variabilă a frumuseţii o regăsim în AYURVEDA, srăvechea ştiinţă a Vieţii. Pe pământul Indiei, acolo unde natura este copleşitor de frumoasă, cu păduri luxuriante şi flori de o carnaţie senzuală, cu munţi enigmatici şi cu lacuri ca un ochi de cer, cu temple şi palate în care se împleteşte sacralitatea hindusă cu opulenţa persană, acolo unde totul clocoteşte de o viaţă revărsată intens, pe acel pământ s-a născut, în urmă cu mai bine de 4 000 de ani, o viziune asupra frumuseţii, care rămâne mereu valabilă.
Bazată pe ideea redescoperită în zilele noastre, a unităţii dintre trup şi suflet, viziunea AYURVEDA ne revelează o frumuseţe a femeii privită ca întreg: frumuseţea trupului este reflexia sufletului unic al fiecărei femei. Atunci când frumuseţea pe care o femeie o cultivă pentru trupul ei este într-o armonie cât mai bună cu tipul de frumuseţe specific sufletului ei, ceea ce rezultă este o frumuseţe tulburătoare, ce face ca sufletul bărbatului să fie la rândul său mişcat. O astfel de frumuseţe nu poate fi doar hrană pentru ochi, ci ea devine spontan şi o hrană pentru sufletul celui ce o savurează.
De aceea, dacă o femeie vrea să fie nu doar admirată, nu doar un atrăgător bibelou ce trezeşte simţul de posesivitate al bărbatului, ci dacă vrea să fie sublimul dor al inimii unui bărbat şi o întruchipare a dorinţei nu doar a trupului ci şi a sufletului lui, atunci acea femeie va trebui să caute acea armonie pe care sufletul şi trupul ei o conţin ca pe un bob de perlă ascuns.
Ideea unei frumuseţi cu “tipar” variabil este foarte veche. Cea mai profundă explicaţie a necesităţii de exprimare variabilă a frumuseţii o regăsim în AYURVEDA, srăvechea ştiinţă a Vieţii. Pe pământul Indiei, acolo unde natura este copleşitor de frumoasă, cu păduri luxuriante şi flori de o carnaţie senzuală, cu munţi enigmatici şi cu lacuri ca un ochi de cer, cu temple şi palate în care se împleteşte sacralitatea hindusă cu opulenţa persană, acolo unde totul clocoteşte de o viaţă revărsată intens, pe acel pământ s-a născut, în urmă cu mai bine de 4 000 de ani, o viziune asupra frumuseţii, care rămâne mereu valabilă.
Bazată pe ideea redescoperită în zilele noastre, a unităţii dintre trup şi suflet, viziunea AYURVEDA ne revelează o frumuseţe a femeii privită ca întreg: frumuseţea trupului este reflexia sufletului unic al fiecărei femei. Atunci când frumuseţea pe care o femeie o cultivă pentru trupul ei este într-o armonie cât mai bună cu tipul de frumuseţe specific sufletului ei, ceea ce rezultă este o frumuseţe tulburătoare, ce face ca sufletul bărbatului să fie la rândul său mişcat. O astfel de frumuseţe nu poate fi doar hrană pentru ochi, ci ea devine spontan şi o hrană pentru sufletul celui ce o savurează.
De aceea, dacă o femeie vrea să fie nu doar admirată, nu doar un atrăgător bibelou ce trezeşte simţul de posesivitate al bărbatului, ci dacă vrea să fie sublimul dor al inimii unui bărbat şi o întruchipare a dorinţei nu doar a trupului ci şi a sufletului lui, atunci acea femeie va trebui să caute acea armonie pe care sufletul şi trupul ei o conţin ca pe un bob de perlă ascuns.
CE FEL DE FRUMUSEŢE SUNT?
Aceasta este întrebarea al cărei răspuns oferă femeii şansa de a descoperi modalitatea optimă de a-şi oferi mult mai mult decât atât. Este un răspuns ce poate să denumească un stil de viaţă şi chiar scopul unei vieţi în sine. Pentru o femeie, frumuseţea pe care ea o exprimă este de fapt tot ceea ce ea, femeia, manifestă ca formă, simţire, gândire şi acţiune. Femeia poate să fie ceea ce îi este dat: savoarea şi bucuria vieţii. Atunci când este frumoasă şi sănătoasă în trup şi totodată trează şi armonioasă în minte, suflet, spirit, femeia poate să manifeste cu adevărat visul de frumuseţe al bărbatului şi mai ales ea se regăseşte pe sine în menirea care îi este dată ca suflet în trup de femeie.
Aceasta este întrebarea al cărei răspuns oferă femeii şansa de a descoperi modalitatea optimă de a-şi oferi mult mai mult decât atât. Este un răspuns ce poate să denumească un stil de viaţă şi chiar scopul unei vieţi în sine. Pentru o femeie, frumuseţea pe care ea o exprimă este de fapt tot ceea ce ea, femeia, manifestă ca formă, simţire, gândire şi acţiune. Femeia poate să fie ceea ce îi este dat: savoarea şi bucuria vieţii. Atunci când este frumoasă şi sănătoasă în trup şi totodată trează şi armonioasă în minte, suflet, spirit, femeia poate să manifeste cu adevărat visul de frumuseţe al bărbatului şi mai ales ea se regăseşte pe sine în menirea care îi este dată ca suflet în trup de femeie.
sursa:amnro.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu