Triticum spelta
Grâul SPELTA (Triticum spelta) este cea mai veche dintre cereale şi strămoşul grâului comun. Spre deosebire de grâul comun, grâul SPELTA are un gust deosebit, amintind de cel de nucă. După origine şi gust, se poate spune că grâul SPELTA este, faţă de grâul comun, ca frăguţele faţă de căpşuni.
Grâul SPELTA a fost cultivat de vechi egipteni şi de celţi. El era cunoscut încă de acum 5000 de ani în sud-vestul Asiei, iar în Caucaz se găseşte în situri arheologice datate cu cinci până la şase mii de ani î. Chr. Ca principală cereală pentru pâine, grâul SPELTA a fost lăudat în Vechiul Testament. În Europa s-a identificat prima dată din jurul anului 1900 i. Chr. Din fericire au existat întotdeauna fermieri care l-au cultivat, iar astăzi grâul SPELTA trăieşte o adevărată renaştere.
PARTICULARITĂŢILE GRÂULUI SPELTA
Diferenţa dintre grâul comun şi grâul SPELTA poate fi definită analitic doar limitat. În afară de aceasta, avantajele nutriţional-fiziologice sunt dovedite practic, însă din punct de vedere ştiinţific, studiile sunt încă la început. Grâul SPELTA şi grâul comun sunt la fel structurate genetic şi au aceeaşi origine. Totuşi, ca plante de cultură, cele două sunt mult diferite, la fel ca şi în ceea ce priveşte efectele asupra organismului uman.
Din punct e vedere analitic ştiinţa are încă multe întrebări asupra diferenţelor calitative dintre grâul SPELTA şi cel comun. Grâul SPELTA este alcătuit dintr-o combinaţie genială de vitamine, minerale, carbohidraţi, grăsimi precum şi dintr-un conţinut ridicat de albumină şi fibre.
Digestibilitatea crescută a grâului SPELTA nu a fost încă îndeajuns cercetată ştiinţific, însă folosirea curentă în alimentaţie a dovedit în repetate rânduri această calitate. Cauzele acestui efect se află atât în proteine, cât şi în structura amidonului. Datorita solvabilităţii lor deosebite în apă, substanţele vitale ale grâului SPELTA sunt asimilate mai uşor şi mai repede ca hrană de către organism, ceea ce înseamnă ca nu trebuie sa aibă loc o activitate intensă de digestie. Substanţele conţinute se absorb şi sunt puse rapid la dispoziţia organismului. Acest lucru poate explica de ce persoanele slăbite la fel ca şi copiii mici şi bolnavii în vârstă pot digera mai bine grâul SPELTA.
COMPARAŢIE ÎNTRE GRÂUL SPELTA ŞI GRÂUL COMUN
Conform opiniei dr. Kling (Germania) s-au putut stabili cu ajutorul analizelor deosebiri ale complexelor de proteine între grâul SPELTA şi tipurile de grâu comun:
Grâul SPELTA are un conţinut de grăsimi mai mare decât grâul comun
Grâul SPELTA conţine Thiocyanat, ceea ce are un efect vitalizant, de stimulare a imunităţii şi antiinflamator.
Grâul SPELTA are un conţinut de vitamine mai ridicat.
Grâul SPELTA are un conţinut mai ridicat de substanţe minerale.
Grâul SPELTA are un conţinut mai mare de L-Tryptophan, precursorul hormonului de bună-dispoziţie.
Grâul SPELTA are un conţinut mai mare de acizi graşi nesaturaţi, în deosebi de acid linoleic.
Grâul SPELTA preia mai puţine metale grele din mediul înconjurător decât grâul comun.
EFECTELE BUNE ALE GRÂULUI SPELTA
Primele observaţii asupra grâului SPELTA sunt făcute de Sfânta Hildegard din Bingen şi se găsesc descrise în cartea ei „Physika“. Hildegard din Bingen (1098 – 1179), iubitoare a plantelor vindecătoare şi foarte renumită în spaţiul Europei Centrale, a fost o bună cunoscătoare a folosirii terapeutice a plantelor, iar indicaţiile ei sunt urmate cu succes şi în ziua de azi. Ca stareţă, ea era răspunzătoare pentru binele celor ce îi erau încredinţaţi. Nu numai sănătatea şi vindecarea, ci şi starea de bine corporal a maicilor erau importante pentru ea. Ea a notat sistematic efectele vindecătoare ale grâului SPELTA, alături de observaţiile sale despre plantele medicinale. Observaţiile făcute de Hildegard din Bingen asupra efectelor pozitive ale grâului SPELTA s-au confirmat până în ziua de azi.
"Grâul SPELTA este cea mai buna cereală. Împlinitor şi plin de forţă, grâul SPELTA este mai fin decât toate celelalte cereale. Grâul SPELTA conferă fermitate corpului celui ce-l mănâncă şi îi îmbunătăţeşte starea sângelui. Firea lui devine mai veselă şi gândurile sale devin pline de seninătate. În orice formă ar fi consumat, ca pâine sau ca mâncare gătită, grâul SPELTA este bun şi uşor de digerat. Dacă cineva este atât de bolnav, încât de slăbiciune nu mai poate mânca nimic, atunci el se va întrema dacă va mânca o mâncare din boabe întregi de grâu SPELTA, fierte în apă, cărora le va adăuga apoi puţin unt sau un ou fiert, pentru a avea gustul mai bun. Această mâncare îl va vindeca pe cel bolnav dinspre înăuntru, întocmai ca o pomadă bună şi vindecătoare."
Efectele pozitive ale grâului SPELTA sunt cunoscute mai ales în caz de neurodermită, boală de piele larg răspândită, mai ales la copiii mici, la care alergiile la alimente pot fi un factor declanşator al simptomelor. Grâul SPELTA s-a confirmat în cel mai bun mod drept dieta de baza pentru tratarea neurodermitei. S-a constatat practic că o trecere la alimentaţia bazată preponderent pe grâu SPELTA duce de la o ameliorare rapidă a simptomelor.
Sfânta Hildegard din Bingen numea grâul SPELTA un excelent remediu natural, pentru ca faţă de celelalte specii de cereale, grâul SPELTA are substanţele nutritive optim dozate şi echilibrate. Pe baza calităţilor lui, grâul SPELTA şi-a dovedit valoarea în regimuri de tratare ale bolilor degenerative, ale îmbolnăvirilor pielii şi mucoaselor şi ale tulburărilor metabolismului şi digestiei. În afara de acestea, grâul SPELTA îmbunătăţeşte procesul de formare a sângelui şi stimulează metabolismul la nivelul sistemului nervos. Grâul SPELTA este uşor digerabil şi are un efect special "de înseninare” asupra pacienţilor depresivi, datorită conţinutului mare de L-Tryptophan, precursorul hormonului de bună-dispoziţie.
Grâul SPELTA (Triticum spelta) este cea mai veche dintre cereale şi strămoşul grâului comun. Spre deosebire de grâul comun, grâul SPELTA are un gust deosebit, amintind de cel de nucă. După origine şi gust, se poate spune că grâul SPELTA este, faţă de grâul comun, ca frăguţele faţă de căpşuni.
Grâul SPELTA a fost cultivat de vechi egipteni şi de celţi. El era cunoscut încă de acum 5000 de ani în sud-vestul Asiei, iar în Caucaz se găseşte în situri arheologice datate cu cinci până la şase mii de ani î. Chr. Ca principală cereală pentru pâine, grâul SPELTA a fost lăudat în Vechiul Testament. În Europa s-a identificat prima dată din jurul anului 1900 i. Chr. Din fericire au existat întotdeauna fermieri care l-au cultivat, iar astăzi grâul SPELTA trăieşte o adevărată renaştere.
PARTICULARITĂŢILE GRÂULUI SPELTA
Diferenţa dintre grâul comun şi grâul SPELTA poate fi definită analitic doar limitat. În afară de aceasta, avantajele nutriţional-fiziologice sunt dovedite practic, însă din punct de vedere ştiinţific, studiile sunt încă la început. Grâul SPELTA şi grâul comun sunt la fel structurate genetic şi au aceeaşi origine. Totuşi, ca plante de cultură, cele două sunt mult diferite, la fel ca şi în ceea ce priveşte efectele asupra organismului uman.
Din punct e vedere analitic ştiinţa are încă multe întrebări asupra diferenţelor calitative dintre grâul SPELTA şi cel comun. Grâul SPELTA este alcătuit dintr-o combinaţie genială de vitamine, minerale, carbohidraţi, grăsimi precum şi dintr-un conţinut ridicat de albumină şi fibre.
Digestibilitatea crescută a grâului SPELTA nu a fost încă îndeajuns cercetată ştiinţific, însă folosirea curentă în alimentaţie a dovedit în repetate rânduri această calitate. Cauzele acestui efect se află atât în proteine, cât şi în structura amidonului. Datorita solvabilităţii lor deosebite în apă, substanţele vitale ale grâului SPELTA sunt asimilate mai uşor şi mai repede ca hrană de către organism, ceea ce înseamnă ca nu trebuie sa aibă loc o activitate intensă de digestie. Substanţele conţinute se absorb şi sunt puse rapid la dispoziţia organismului. Acest lucru poate explica de ce persoanele slăbite la fel ca şi copiii mici şi bolnavii în vârstă pot digera mai bine grâul SPELTA.
COMPARAŢIE ÎNTRE GRÂUL SPELTA ŞI GRÂUL COMUN
Conform opiniei dr. Kling (Germania) s-au putut stabili cu ajutorul analizelor deosebiri ale complexelor de proteine între grâul SPELTA şi tipurile de grâu comun:
Grâul SPELTA are un conţinut de grăsimi mai mare decât grâul comun
Grâul SPELTA conţine Thiocyanat, ceea ce are un efect vitalizant, de stimulare a imunităţii şi antiinflamator.
Grâul SPELTA are un conţinut de vitamine mai ridicat.
Grâul SPELTA are un conţinut mai ridicat de substanţe minerale.
Grâul SPELTA are un conţinut mai mare de L-Tryptophan, precursorul hormonului de bună-dispoziţie.
Grâul SPELTA are un conţinut mai mare de acizi graşi nesaturaţi, în deosebi de acid linoleic.
Grâul SPELTA preia mai puţine metale grele din mediul înconjurător decât grâul comun.
EFECTELE BUNE ALE GRÂULUI SPELTA
Primele observaţii asupra grâului SPELTA sunt făcute de Sfânta Hildegard din Bingen şi se găsesc descrise în cartea ei „Physika“. Hildegard din Bingen (1098 – 1179), iubitoare a plantelor vindecătoare şi foarte renumită în spaţiul Europei Centrale, a fost o bună cunoscătoare a folosirii terapeutice a plantelor, iar indicaţiile ei sunt urmate cu succes şi în ziua de azi. Ca stareţă, ea era răspunzătoare pentru binele celor ce îi erau încredinţaţi. Nu numai sănătatea şi vindecarea, ci şi starea de bine corporal a maicilor erau importante pentru ea. Ea a notat sistematic efectele vindecătoare ale grâului SPELTA, alături de observaţiile sale despre plantele medicinale. Observaţiile făcute de Hildegard din Bingen asupra efectelor pozitive ale grâului SPELTA s-au confirmat până în ziua de azi.
"Grâul SPELTA este cea mai buna cereală. Împlinitor şi plin de forţă, grâul SPELTA este mai fin decât toate celelalte cereale. Grâul SPELTA conferă fermitate corpului celui ce-l mănâncă şi îi îmbunătăţeşte starea sângelui. Firea lui devine mai veselă şi gândurile sale devin pline de seninătate. În orice formă ar fi consumat, ca pâine sau ca mâncare gătită, grâul SPELTA este bun şi uşor de digerat. Dacă cineva este atât de bolnav, încât de slăbiciune nu mai poate mânca nimic, atunci el se va întrema dacă va mânca o mâncare din boabe întregi de grâu SPELTA, fierte în apă, cărora le va adăuga apoi puţin unt sau un ou fiert, pentru a avea gustul mai bun. Această mâncare îl va vindeca pe cel bolnav dinspre înăuntru, întocmai ca o pomadă bună şi vindecătoare."
Efectele pozitive ale grâului SPELTA sunt cunoscute mai ales în caz de neurodermită, boală de piele larg răspândită, mai ales la copiii mici, la care alergiile la alimente pot fi un factor declanşator al simptomelor. Grâul SPELTA s-a confirmat în cel mai bun mod drept dieta de baza pentru tratarea neurodermitei. S-a constatat practic că o trecere la alimentaţia bazată preponderent pe grâu SPELTA duce de la o ameliorare rapidă a simptomelor.
Sfânta Hildegard din Bingen numea grâul SPELTA un excelent remediu natural, pentru ca faţă de celelalte specii de cereale, grâul SPELTA are substanţele nutritive optim dozate şi echilibrate. Pe baza calităţilor lui, grâul SPELTA şi-a dovedit valoarea în regimuri de tratare ale bolilor degenerative, ale îmbolnăvirilor pielii şi mucoaselor şi ale tulburărilor metabolismului şi digestiei. În afara de acestea, grâul SPELTA îmbunătăţeşte procesul de formare a sângelui şi stimulează metabolismul la nivelul sistemului nervos. Grâul SPELTA este uşor digerabil şi are un efect special "de înseninare” asupra pacienţilor depresivi, datorită conţinutului mare de L-Tryptophan, precursorul hormonului de bună-dispoziţie.
sursa:amnro.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu