FUMATUL

În ciuda vastei informări privitoare la efectele nocive ale fumatului, a educaţiei sanitare şi a multiplelor avertismente prevăzute de lege, comercializarea ţigărilor a luat un mare avânt în ultimii ani. Motivele sunt multiple. Unul dintre acestea este că mulţi fumători consideră că după câţiva ani de fumat este inutil să mai renunţe, deoarece ei cred că deja răul s-a produs. Nu este adevărat. S-a demonstrat că renunţarea la fumat reduce mortalitatea cauzată de cancerul pulmonar şi de atacul de cord, şi de asemenea că o asemenea hotărâre bună poate îmbunătăţi considerabil longevitatea. Datele statistice de morbiditate arată că fumătorii care s-au lăsat de fumat la un anumit moment dat revin la un grad de risc mult mai mic de a muri de atac de cord, apropiat de cel al nefumătorilor. De asemenea, s-a constatat că stoparea fumatului accelerează vindecarea ulcerelor gastrice şi că renunţarea la fumat stopează complet procesul de constricţie a vaselor de sânge. În general, motivaţia primară pentru a renunţa la fumat o reprezintă riscul de boală. Mulţi oameni renunţă la fumat după un atac de cord. Dar prevenirea trebuie să înceapă mult mai devreme. În prezent, mai puţin de 20% din fumători devin nefumători. În conformitate cu spusele pline de umor ale lui Mark Twain este foarte uşor să renunţi la fumat: „Ştiu”, spunea el, „pentru că am renunţat de mii de ori la fumat!” Pentru fumătorii moderaţi (să spunem cei care folosesc mai puţin de 20 de ţigări pe zi) şi care sunt cu adevărat motivaţi să renunţe la fumat, dar consideră că nu o pot face dintr-o dată, iată câteva sfaturi: 1. La început, alegeţi ţigări care sunt mai puţin tari, cu un conţinut scăzut de gudron şi nicotină 2. Când fumaţi, folosiţi doar jumătate de ţigară, cealaltă jumătate aruncaţi-o 3. Reduceţi numărul de pufăieli din aceeaşi ţigară 4. Reduceţi inhalarea profundă 5. Urmăriţi să fumaţi mai puţin de 3 ţigări pe zi 6. Faceţi cât mai multe exerciţii fizice, pe cât posibil în aer liber 7. Faceţi-vă alte obiceiuri binefăcătore şi dezvoltaţi-vă interesul pentru alte subiecte sănătoase, care să vă atragă 8. Găsiţi un înlocuitor al ţigărilor, de exemplu un pix sau un creion 9. Recurgeţi la mestecarea unor plante care reduc interesul pentru fumat, cum este rădăcina de obligeană10. Folosiţi plante medicinale şi preparate naturale care vă pot ajută să renunţaţi mai uşor la obiceiului nesănătos de a fuma (de exemplu, mestecarea frunzelor de salvie, busuioc sau mentă) Lista de recomandări este una orientativă. Pornind de la aceste sfaturi, fiecare fumător care intenţionează să se lase de fumat poate găsi şi alte modalităţi de învingere a acestui obicei nociv. Oamenii care fumează mai mult de 20 de ţigări pe zi sunt mult mai greu de motivat să se lase de fumat. Sunt necesare atunci o încurajare, o ghidare şi o susţinere mult mai puternice. O practică eficientă este aceea a şedinţelor terapeutice de grup împotriva fumatului. Dacă sunt corect conduse, ele se pot dovedi de mare folos. În 1970 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a condamnat fumatul pe baza consecinţelor sale dezastruoase asupra sănătăţii. Tocmai de aceea, este necesar ca în primul rând sistemul medical să fie în fruntea eforturilor de convingere a pacienţilor să adopte un mod de viaţă mai sănătos, să descurajeze fumatul, mai ales în rândul tinerilor, şi să convingă fumătorii să renunţe la fumat.
sursa:amnro.net