În AYURVEDA, cele 24 de ore ale unei zile sunt împărţite în trei intervale diurne şi trei intervale nocturne, fiecare dintre ele de câte 4 ore. Atât cele trei perioade de zi, cât şi cele trei perioade de noapte sunt caracterizate de preponderenţa câte uneia dintre cele trei energii vitale fundamentale KAPHA, PITTA şi VATA. Cele şase perioade de câte 4 ore sunt numite în AYURVEDA, intervale de predominanţă vitală.
Atunci când natura acţiunilor omului este în concordanţă cu specificul energetic al perioadei vitale parcurse, starea de echilibru şi armonie poate fi uşor menţinută. Adecvarea acţiunilor la specificul perioadei vitale existente la un anumit moment dat, favorizează menţinerea nealterată a stării de sănătate, în timp ce inadecvarea poate să conducă la dezechilibru şi tulburare.
Există trei forme principale de inadecvare a acţiunilor curente ale unui om în raport cu specificul intervalului de predominanţă vitală: 1. inadecvarea vitală prin exces, 2. inadecvarea vitală prin deficit şi 3. inadecvarea vitală prin perturbare.
La modul general, în AYURVEDA se afirmă că ziua este destinată pentru muncă, seara pentru meditaţie, iar noaptea pentru odihnă. Cine cunoaşte acesta şi urmăreşte să se adecveze acestui ritm vital esenţial , va avea cele mai mari şanse de a-şi menţine nealterată starea de echilibru.
În schimb, cel care doarme în timpul zilei si munceşte mai mereu toată noaptea, creează în fiinţa sa premizele unei stări de dezechilibru vital, care se poate accentua alarmant daca el continuă mai mult timp astfel. Dacă în perioada diurnă, cuprinsă între momentul de răsărit şi până la apus, cineva aproape că nu face nimic, neavând aproape nici o activitate mobilizatoare, aceasta reprezintă o inadecvare vitală prin deficit. Însă, dacă cineva munceşte din greu toată ziua si dacă efortul depus este peste capacitatea sa de muncă, atunci aceasta este o inadecvare vitală prin exces. Situaţia în care cineva doarme de dimineaţa până seara, fără întrerupere, reprezintă o formă de inadecvare vitală prin perturbare. În mod similar, lipsa de somn în timpul nopţii este şi ea o formă de inadecvare vitală prin deficit, în timp ce somnul prelungit e o formă de inadecvare vitală prin exces. A rămâne treaz, atât ziua cât si noaptea, fără încetare, fiind aflat într-o stare de surescitare, este o formă de inadecvare vitală prin perturbare.
Pornind de la aceste exemple simple ne putem da seama că fiecare perioadă a zilei are specificul ei vital. Inadecvarea acţiunilor în raport cu predominanţa vitală tinde să imprime o tendinţă către dezechilibru. Dacă o asemenea inadecvare devine un obicei, acesta poate conduce la perturbări accentuate, care pot contribui apoi la declanşarea feluritelor boli.
Atunci când natura acţiunilor omului este în concordanţă cu specificul energetic al perioadei vitale parcurse, starea de echilibru şi armonie poate fi uşor menţinută. Adecvarea acţiunilor la specificul perioadei vitale existente la un anumit moment dat, favorizează menţinerea nealterată a stării de sănătate, în timp ce inadecvarea poate să conducă la dezechilibru şi tulburare.
Există trei forme principale de inadecvare a acţiunilor curente ale unui om în raport cu specificul intervalului de predominanţă vitală: 1. inadecvarea vitală prin exces, 2. inadecvarea vitală prin deficit şi 3. inadecvarea vitală prin perturbare.
La modul general, în AYURVEDA se afirmă că ziua este destinată pentru muncă, seara pentru meditaţie, iar noaptea pentru odihnă. Cine cunoaşte acesta şi urmăreşte să se adecveze acestui ritm vital esenţial , va avea cele mai mari şanse de a-şi menţine nealterată starea de echilibru.
În schimb, cel care doarme în timpul zilei si munceşte mai mereu toată noaptea, creează în fiinţa sa premizele unei stări de dezechilibru vital, care se poate accentua alarmant daca el continuă mai mult timp astfel. Dacă în perioada diurnă, cuprinsă între momentul de răsărit şi până la apus, cineva aproape că nu face nimic, neavând aproape nici o activitate mobilizatoare, aceasta reprezintă o inadecvare vitală prin deficit. Însă, dacă cineva munceşte din greu toată ziua si dacă efortul depus este peste capacitatea sa de muncă, atunci aceasta este o inadecvare vitală prin exces. Situaţia în care cineva doarme de dimineaţa până seara, fără întrerupere, reprezintă o formă de inadecvare vitală prin perturbare. În mod similar, lipsa de somn în timpul nopţii este şi ea o formă de inadecvare vitală prin deficit, în timp ce somnul prelungit e o formă de inadecvare vitală prin exces. A rămâne treaz, atât ziua cât si noaptea, fără încetare, fiind aflat într-o stare de surescitare, este o formă de inadecvare vitală prin perturbare.
Pornind de la aceste exemple simple ne putem da seama că fiecare perioadă a zilei are specificul ei vital. Inadecvarea acţiunilor în raport cu predominanţa vitală tinde să imprime o tendinţă către dezechilibru. Dacă o asemenea inadecvare devine un obicei, acesta poate conduce la perturbări accentuate, care pot contribui apoi la declanşarea feluritelor boli.
sursa:amnro.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu