O SURSĂ NATURALĂ DE SĂNĂTATE
Merele sunt de departe cele mai cultivate şi consumate fructe din România. Aproape în fiecare livadă românească creşte cel puţin un măr, fructele lui fiind consumate din toamnă şi până în primăvara următoare.
Oare au ales bine românii fructul care să-i menţină sănătoşi întreaga iarnă? Vom afla chiar aici cat de mult bine pot face merele care sunt consumate zilnic:
PROPRIETĂŢILE BINEFĂCĂTOARE ALE MERELOR
Previn bolile cardiovasculare prin scăderea colesterolului din sânge, deoarece prin aceasta previn ateroscleroza cu toate consecinţele ei neplăcute, în special infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale. Acest efect se datorează fibrelor alimentare ce scad colesterolul sanguin. Fibrele insolubile leagă LDL-colesterolul eliberat de ficat în tubul digestiv şi se poate spune că îl „mătură” afară din corp, fără a mai permite reabsorbţia lui atât de nocivă, în timp ce pectina, principala fibră solubilă, reduce producerea de LDL-colesterol la nivelul ficatului. Consumul unui singur măr mare pe zi este astfel în măsură să scadă nivelul colesterolului din sânge cu 8-12%.
Previn atât constipaţia cât şi diareea: ele conţin fibre alimentare atât solubile utile în caz de diaree cât şi insolubile, necesare în caz de constipaţie.
Previn cancerul de colon: datorită fibrelor alimentare insolubile ce previn constipaţia şi protejează mucoasa sensibilă a colonului de diverşi cancerigeni chimici, merele previn cancerul de colon.
Au acţiune antioxidantă puternică deoarece conţin mulţi flavonoizi şi prin aceasta preîntâmpină un mare număr de afecţiuni cronice şi degenerative: merele, alături de ceapă şi ceai verde, sunt cele mai importante surse de flavonoizi. În cojile de măr există cantităţi mari de cvercitină, o flavonoidă cu acţiune antioxidantă puternică, care amplifică acţiunea vitaminei C şi astfel protejează de cancer în general. În ceea ce priveşte intensitatea acţiunii antioxidante, dintre fructe se află pe locul doi, după merişor, datorită cantităţilor mari de cvercitină, catechină, floridzin şi acid clorogenic. Acţiunea antioxidantă a 100 g coajă de măr echivalează acţiunea antioxidantă a 1500 mg de vitamina C. Un studiu interesant realizat pe animale de laborator a arătat că cvercitina administrată singură nu are efect antioxidant, însă administrarea de fructe întregi are un afect antioxidant intens. Consumarea doar a pulpei sau a sucului de măr are un efect antioxidant de 10 ori mai redus decât mărul integral, deoarece compuşii responsabili de acest efect sunt concentraţi în coajă. Un alt aspect remarcabil este acela că aceste substanţe active cu rol antioxidant şi antitumoral din măr sunt foarte stabile în timp, compoziţia merelor după 200 de zile de la cules fiind aproape aceeaşi cu acea din ziua culegerii. Însă procesarea lor, de exemplu în vederea obţinerii sucului de mere, scade activitatea antioxidantă a fructelor cu aproape 90%, iar enzimele cu aproximativ 97%. Aşadar consumul de mere întregi este în acest caz preferabil sucului.
Consumul regulat de mere este asociat cu cel mai scăzut risc de cancer, boli cardio-vasculare, astm bronşic şi diabet zaharat, comparativ cu alte fructe şi legume (Nutrion Journal, mai 2004). Unele studii au arătat de asemenea că merele inhibă semnificativ, cu 39-43%, creşterea celulelor de cancer hepatic şi de colon, în special soiul roşu delicios şi merele Golden. Consumul a 3-6 mere pe zi poate preveni cancerul de sân, conform unui alt studiu. Merele îmbunătăţesc funcţiile pulmonare şi normalizează greutatea. Practic protecţia este cu atât mai bună cu cât se consumă mai multe mere, zilnic.
Menţin normal nivelul glicemiei: deşi merele sunt fructe dulci, ele conţin zaharuri foarte simple, în majoritatea fructoză, care este eliberată lent în sânge după absorbţia intstinală, fără a creşte glicemia
Scad riscul formării de calculi urinari din oxalaţi (British Journal of Nutrition): consumul zilnic de 0,5-1 litru de suc de mere, grepfruit sau portocale modifică pH-ul urinar şi nu mai permite formarea cristalelor de oxalaţi în urină.
Protejează în mod natural de radiaţia solară ultravioletă: unul dintre ultimele studii ştiinţifice au arătat că fenolii antioxidanţi conţinuţi în coaja unor specii de mere cresc foarte mult rezistenţa pielii umane la radiaţia ultravioletă solară, protejând astfel de inconvenientele zilelor toride de vară.
Menţin sănătatea plămânilor şi pancreasului: un studiu epidemiologic larg realizat în Anglia, Finlanda şi Olanda, în care au fost incluşi în lot cei cu un consum minim de 2 mere pe săptămână, au arătat faţă de lotul martor că consumul de mere este invers proporţional cu incidenţa astmului bronşic şi a dibetului zaharat tip 2 şi este în general asociat cu o stare de sănătate optimă a plămânilor.
Previn osteoporoza specifică menopauzei: un flavonoid conţinut doar în mere şi numit phloridzin previne osteoporoza asociată cu menopauza, datorită acţiunii antiinflamatoare şi antioxidante specifice.
Deşi merele s-au dovedit atât de extraordinare, ele reţin pesticide dacă au fost stropite - acest lucru se poate evita curăţând coaja fructelor, deoarece majoritatea pesticidelor sunt depozitate în coajă, însă astfel se pierd şi majoritatea fibrelor alimentare şi a flavonoidelor. Aceeaşi problemă o ridică şi merele cerate. Chiar dacă pesticidele sunt prezente în alimente în cantităţi foarte mici, ele au un impact negativ puternic asupra sănătăţii şi compromit în primul rând funcţiile ficatului pe care îl suprasolicită, dar afectează şi starea fiecărei celule a corpului, precum şi calitatea activităţii sistemului nervos. Din aceste motive este foarte important să consumăm mere cultivate organic.
Merele sunt de departe cele mai cultivate şi consumate fructe din România. Aproape în fiecare livadă românească creşte cel puţin un măr, fructele lui fiind consumate din toamnă şi până în primăvara următoare.
Oare au ales bine românii fructul care să-i menţină sănătoşi întreaga iarnă? Vom afla chiar aici cat de mult bine pot face merele care sunt consumate zilnic:
PROPRIETĂŢILE BINEFĂCĂTOARE ALE MERELOR
Previn bolile cardiovasculare prin scăderea colesterolului din sânge, deoarece prin aceasta previn ateroscleroza cu toate consecinţele ei neplăcute, în special infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale. Acest efect se datorează fibrelor alimentare ce scad colesterolul sanguin. Fibrele insolubile leagă LDL-colesterolul eliberat de ficat în tubul digestiv şi se poate spune că îl „mătură” afară din corp, fără a mai permite reabsorbţia lui atât de nocivă, în timp ce pectina, principala fibră solubilă, reduce producerea de LDL-colesterol la nivelul ficatului. Consumul unui singur măr mare pe zi este astfel în măsură să scadă nivelul colesterolului din sânge cu 8-12%.
Previn atât constipaţia cât şi diareea: ele conţin fibre alimentare atât solubile utile în caz de diaree cât şi insolubile, necesare în caz de constipaţie.
Previn cancerul de colon: datorită fibrelor alimentare insolubile ce previn constipaţia şi protejează mucoasa sensibilă a colonului de diverşi cancerigeni chimici, merele previn cancerul de colon.
Au acţiune antioxidantă puternică deoarece conţin mulţi flavonoizi şi prin aceasta preîntâmpină un mare număr de afecţiuni cronice şi degenerative: merele, alături de ceapă şi ceai verde, sunt cele mai importante surse de flavonoizi. În cojile de măr există cantităţi mari de cvercitină, o flavonoidă cu acţiune antioxidantă puternică, care amplifică acţiunea vitaminei C şi astfel protejează de cancer în general. În ceea ce priveşte intensitatea acţiunii antioxidante, dintre fructe se află pe locul doi, după merişor, datorită cantităţilor mari de cvercitină, catechină, floridzin şi acid clorogenic. Acţiunea antioxidantă a 100 g coajă de măr echivalează acţiunea antioxidantă a 1500 mg de vitamina C. Un studiu interesant realizat pe animale de laborator a arătat că cvercitina administrată singură nu are efect antioxidant, însă administrarea de fructe întregi are un afect antioxidant intens. Consumarea doar a pulpei sau a sucului de măr are un efect antioxidant de 10 ori mai redus decât mărul integral, deoarece compuşii responsabili de acest efect sunt concentraţi în coajă. Un alt aspect remarcabil este acela că aceste substanţe active cu rol antioxidant şi antitumoral din măr sunt foarte stabile în timp, compoziţia merelor după 200 de zile de la cules fiind aproape aceeaşi cu acea din ziua culegerii. Însă procesarea lor, de exemplu în vederea obţinerii sucului de mere, scade activitatea antioxidantă a fructelor cu aproape 90%, iar enzimele cu aproximativ 97%. Aşadar consumul de mere întregi este în acest caz preferabil sucului.
Consumul regulat de mere este asociat cu cel mai scăzut risc de cancer, boli cardio-vasculare, astm bronşic şi diabet zaharat, comparativ cu alte fructe şi legume (Nutrion Journal, mai 2004). Unele studii au arătat de asemenea că merele inhibă semnificativ, cu 39-43%, creşterea celulelor de cancer hepatic şi de colon, în special soiul roşu delicios şi merele Golden. Consumul a 3-6 mere pe zi poate preveni cancerul de sân, conform unui alt studiu. Merele îmbunătăţesc funcţiile pulmonare şi normalizează greutatea. Practic protecţia este cu atât mai bună cu cât se consumă mai multe mere, zilnic.
Menţin normal nivelul glicemiei: deşi merele sunt fructe dulci, ele conţin zaharuri foarte simple, în majoritatea fructoză, care este eliberată lent în sânge după absorbţia intstinală, fără a creşte glicemia
Scad riscul formării de calculi urinari din oxalaţi (British Journal of Nutrition): consumul zilnic de 0,5-1 litru de suc de mere, grepfruit sau portocale modifică pH-ul urinar şi nu mai permite formarea cristalelor de oxalaţi în urină.
Protejează în mod natural de radiaţia solară ultravioletă: unul dintre ultimele studii ştiinţifice au arătat că fenolii antioxidanţi conţinuţi în coaja unor specii de mere cresc foarte mult rezistenţa pielii umane la radiaţia ultravioletă solară, protejând astfel de inconvenientele zilelor toride de vară.
Menţin sănătatea plămânilor şi pancreasului: un studiu epidemiologic larg realizat în Anglia, Finlanda şi Olanda, în care au fost incluşi în lot cei cu un consum minim de 2 mere pe săptămână, au arătat faţă de lotul martor că consumul de mere este invers proporţional cu incidenţa astmului bronşic şi a dibetului zaharat tip 2 şi este în general asociat cu o stare de sănătate optimă a plămânilor.
Previn osteoporoza specifică menopauzei: un flavonoid conţinut doar în mere şi numit phloridzin previne osteoporoza asociată cu menopauza, datorită acţiunii antiinflamatoare şi antioxidante specifice.
Deşi merele s-au dovedit atât de extraordinare, ele reţin pesticide dacă au fost stropite - acest lucru se poate evita curăţând coaja fructelor, deoarece majoritatea pesticidelor sunt depozitate în coajă, însă astfel se pierd şi majoritatea fibrelor alimentare şi a flavonoidelor. Aceeaşi problemă o ridică şi merele cerate. Chiar dacă pesticidele sunt prezente în alimente în cantităţi foarte mici, ele au un impact negativ puternic asupra sănătăţii şi compromit în primul rând funcţiile ficatului pe care îl suprasolicită, dar afectează şi starea fiecărei celule a corpului, precum şi calitatea activităţii sistemului nervos. Din aceste motive este foarte important să consumăm mere cultivate organic.
sursa:amnro.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu