PERICOLELE CONSUMULUI DE CARNE

Eschimoşii, care trăiesc preponderent cu carne, îmbătrânesc totuşi foarte rapid, având o medie de viaţă de numai 27 de ani şi jumătate. Kirghizii, trib nomad din Rusia orientală al căror regim se compune în mod esenţial numai din carne, îmbătrânesc la rândul lor prematur şi mor destul de repede, fără a depăşi, cel mai adesea, vârsta de 40 de ani.

OTRĂVIREA

Chiar înainte şi mai ales după agonia din abatoare, lupta inutilă a animalelor terifiate, care se zbat pentru a-şi păstra viaţa, antrenează mari schimbări biochimice, care fac să apară la acestea subproduse toxice şi o mare cantitate de adrenalină emisă în mod abundent în întregul lor corp datorită durerii, otrăvind astfel trupul lor, angoasat într-un asemenea grad, încât carnea este deja oarecum otrăvită de suferinţa cumplită a animalului înainte de moarte. În conformitate cu Enciclopedia Britanica, în corpul animalelor ucise găsim multe toxine, precum acidul uric sau alte deşeuri toxice, ce se află atât în sângele acestora cât şi în ţesuturi.

CANCERUL

Un studiu recent efectuat printre 50.000 de lacto-vegetarieni a pus în evidenţă rezultate extraordinare care au şocat lumea cercetătorilor în domeniul cancerului. Studiul arată clar că acest grup prezintă un procent incredibil de scăzut de persoane bolnave de cancer în raport cu un grup similar ca vârstă şi sex, dar mare consumator de carne. Studiul mai arată de asemenea că speranţa de viaţă a grupului lacto-vegetarian este cu mult mai mare şi că toate maladiile cardiovasculare sunt în cazul lor prezente într-un procent mult mai redus.

DE CE PERSOANELE CARE CONSUMĂ CARNE SUNT MAI VULNERABILE LA CANCER ?

Unul dintre motive ar putea fi următorul: se ştie că o bucată de carne, după numai câteva zile de la sacrificarea animalului respectiv capătă o culoare nesănătoasă gri-verzuie măslinie; pentru a împiedica această degradare, industria cărnii foloseşte curent diferite substanţe ca: nitraţi şi alţi conservanţi pentru a o face în mod artificial (dar nesănătos) să apară roşie. Cercetări din ultimii ani au mai demonstrat de asemenea, în mai multe rânduri, că aceste substanţe conservante sunt profund cancerigene. Pe de altă parte, pentru a creşte cât mai repede şi pentru a aduce cât mai mult profit, animalele sunt adeseori îndopate: li se inoculează mari cantităţi de hormoni care le stimulează în mod haotic creşterea, li se administrează stimulenţi în exces ai apetitului, antibiotice, calmante şi amestecuri alimentare chimice.
Cum fermele s-au schimbat adeseori în adevărate fabrici de accelerare a creşterii de animale, numeroase animale nu mai ajung niciodată, până în ziua tăierii, să vadă lumina zilei. Viaţa lor se desfăşoară total forţată într-un mediu restrâns, neprielnic şi în cele mai multe situaţii se sfârşeşte printr-o moarte brutală.
Iată un exemplu frapant: fermele de creştere a puilor de găină într-un ritm accelerat. Ouăle sunt clocite la etajul superior; puii sunt în mod curent drogaţi şi îndopaţi. Ei mănâncă cu lăcomie din coliviile lor fără posibilitatea de a se mişca prea mult şi fără aer curat; pe măsură ce cresc sunt deplasaţi către etajele inferioare; când ating etajul de jos ei sunt prompt tăiaţi. Asemenea practici atât de artificiale nu numai că dezechilibrează starea chimică a corpului fizic al puiului de găină, distrugându-i obiceiurile naturale, dar îi şi determină, de asemenea, apariţia tumorilor maligne şi a altor malformaţii.

BOLILE CARDIACE

Grăsimile animale, cum ar fi colesterolul, acoperă pereţii vaselor sanguine şi, pe măsură ce persoana care consumă carne îmbătrâneşte, diametrul acestor vase scade din ce în ce mai mult. Presiunea pe care trebuie să o învingă inima creşte, rezultând o vulnerabilitate cardiacă şi o creştere a tensiunii arteriale.
În societatea noastră, o persoană din două care consumă carne va fi atinsă de o maladie cardiacă sau care este legată de vasele sanguine, în timp ce exact aceste boli sunt practic aproape necunoscute în ţările în care consumul de carne este foarte scăzut. Autopsia soldaţilor americani omorâţi în războiul din Coreea arată că, chiar şi la vârsta de 22 de ani ei aveau deja semne caracteristice de arterioscleroză coronariană, semne care erau total inexistente la soldaţii coreeni care erau preponderent lacto-vegetarieni.

PUTREFACŢIA

Spre deosebire de plante, care au o membrană celulară rigidă şi un sistem circulator simplu, celulele animale mor foarte rapid când circulaţia este oprită. Imediat ce viaţa încetează, proteinele animale se coagulează şi sunt secretate enzime autodistructive; se formează o nouă substanţă numită "ptomaină".
Carnea, peştele şi ouăle au o proprietate comună: ele se descompun şi putrezesc rapid. Cea mai mare cantitate de carne este consumată de obicei la un interval de o săptămână sau două de la sacrificarea animalului şi aici trebuie să reamintim că putrefacţia şi creşterea numărului de bacterii începe aproape imediat după moarte. Obişnuinţa de a consuma o asemenea carne animală în starea sa caracteristică de descompunere rapidă creează otrăvuri foarte violente în colon şi, în plus, îmbătrâneşte prematur tractul intestinal.

RELAŢIA ÎNTRE SPIRITUALITATE, MORALĂ ŞI CONSUMUL DE CARNE

Din moment ce este posibil să trăim în mod sănătos, fără să consumăm carne, este firesc să ne întrebăm dacă carnivorismul este o obişnuinţă morală şi umană. Este evident că animalele nu-şi dau viaţa în mod liber pentru ca noi să ne permitem luxul de a le mânca lor carnea. Numeroase grupări religioase şi spirituale au adoptat regimul vegetarian, recunoscând caracterul sacru al întregii vieţi şi necesitatea de a trăi fără a cauza suferinţă. Printre aceste grupări se găsesc: yoghinii, hinduşii, budiştii, zoroastrienii, taoiştii, esenienii, Societatea teozofică, Biserica Adventistă, Biserica Unitaristă Ordinul Crucii, Benedictinii, Trapiştii, Mişcarea Gnostică Creştină Universală, Ordinul Rose Croix etc.
În epoca de început a creştinismului, numeroase grupări spiritualiste s-au opus cu tenacitate consumului de carne, considerându-1 un lux costisitor, barbar şi dăunător sănătăţii. Oricine a vizitat un abator ştie bine că animalele suferă foarte mult înainte şi în timpul tăierii lor.
A nu face nici un rău fiinţelor vii, aceasta înseamnă că alimentele noastre trebuie, pe cât posibil, să fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea conştiinţei este cât mai redusă. Prin urmare, dacă avem la dispoziţie în cantitate suficientă legume, fructe, cereale şi diferite produse lactate, animalele nu trebuie niciodată să fie sacrificate pentru a ne asigura hrana. În orice caz, înainte de a omorî un animal a cărui conştiinţă este foarte dezvoltată sau chiar subdezvoltată, trebuie înainte să examinăm cu luciditate dacă nu este posibil să trăim mult mai sănătoşi în corpul nostru fără a lua viaţa acelui animal.

CE SUSŢINE ŞI REGENEREAZĂ ÎN REALITATE PRINCIPIUL SUBTIL VITAL?

Pentru a rămâne tineri şi plini de vitalitate trebuie să consumăm hrană vie în locul hranei moarte. Importanţa vitalităţii hranei a fost apreciată de marele iniţiat Pitagora încă de acum 2500 de ani: „Doar hrana vie şi proaspătă îi poate permite omului să rămână sănătos, să fie fericit şi să simtă adevărul".
Nimic din ce are viaţă în natură nu este etern şi neschimbător. Tot ceea ce are viaţă se află fie într-un proces de creştere şi regenerare, fie într-un proces de descompunere. Fructele proaspete, oleaginoasele, produsele cerealiere, fiind toate capabile să germineze şi să crească, sunt susceptibile de a ne furniza atât forţă vitală şi energie cât şi o cantitate suficientă de proteine. De mii de ani yoghinii afirmă, pentru cei care sunt capabili să înţeleagă, că doar acest fel de hrană trebuie să fie consumată.
Pentru a menţine şi a da viaţă este necesară o altă viaţă, ori aceasta se aplică, de asemenea, şi pentru hrana noastră. Un mare înţelept spunea: "Corpul uman este constituit din nenumărate celule vii. Celulele cresc şi se dezvoltă cu ajutorul entităţilor similare. Natura energiilor subtile ale celulelor noastre vii va fi formată în funcţie de felul alimentelor pe care noi le consumăm predominant. Toate acestea influenţează, în definitiv, într-un anumit grad vitalitatea, psihicul şi mentalul. Dacă celulele corpului uman se hrănesc şi se dezvoltă pornind de la o hrană aproape moartă, putredă şi dezgustătoare, provenind din carnea animalelor la care instinctele de bază predominau, este normal, prin urmare, că mentalul se va orienta către în jos."
Amintim câţiva lacto-vegetarieni faimoşi:
Pitagora, Platon, Socrate, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Clement din Alexandria, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Newton, Milton, Shakespeare, Jean Jaques Rousseau, Voltaire, Benjamin Franklin, Darwin, Wagner, Tagore, H.G. Wells, George Bernard Show, Bob Dylan, Gandhi, Albert Shweitzer, Albert Einstein.
sursa:amnro.net